No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 

Daunatorii vitei de vie

Ultima modificare: 2011-01-20 | Primul publicat: 2011-01-20
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Daunatorii vitei de vie
In afara de boli, la vita de vie se semnaleaza an de an pagube insemnate din cauza atacurilor unor daunatori, dintre care unii sunt deosebit de periculosi. Cititi acest articol pentru a afla care sunt acestia!

1. Filoxera (Phyloxera vastratix)

Insectele Phyloxera vastratix forma radicicola ataca radacinile vitei de vie. Pe radacinile intepate apar „tuberozitati" in cazul radacinilor mai groase si „nodozitati" in cazul celor mai subtiri. Efectele atacului de filoxera sunt multiple si pot conduce la uscarea vitei. Astfel, pe langa faptul ca daunatorul suge seva plantei, prin intepaturile provocate introduce in radacina o substanta toxica ce produce necrozarea tesuturilor. Toamna tarziu, femelele depun oua pe corzi. Impupeaza in pamant si au o singura generatie pe an.

 

2. Acarienii (Tetranychus, Eotetranychus, Penonychus ulmi)

Sunt cunoscuti si sub denumirea de paianjeni, iar cei mai des intalniti sunt: paianjenul rosu comun, paianjenul galben si paianjenul rosu. Paianjenul ierneaza ca femela adulta sub solzii mugurilor de la baza coardelor si in crapaturile scoartei butucilor. Primavara patrund in muguri si apoi in frunzele din varful lastarilor. Se inmultesc pana in toamna, cand acarienii din generatiile II si III se retrag pentru iernare. Intepaturile acestor daunatori produc atrofierea lastarilor, avortarea inflorescentelor, stagnarea cresterii lastarilor. Frunzele atacate capata pete mari, ce au la inceput culoarea cenusie apoi rosiatica. La vitele de vie atacate, pe dosul frunzelor se observa usor atat adulti, cat si oua depuse.

Tetranychus urticae
Tetranychus urticae

 

3. Molia strugurilor (Lobesia botrana)

Larvele din generatia I-a se hranesc cu bobocii florali, care in urma atacului se usuca si cad. Larvele din generatia a II-a se hranesc cu bobitele verzi ale strugurilor, iar cele din generatia a III-a cu boabele in faza de coacere.

Prin ranire, boabele se innegresc si putrezesc. Daunatorii ierneaza sub forma de pupa in crapaturile scoartei, iar odata cu incalzirea apar adultii care incep sa populeze planta. Ei depun oua pe bobocii florali, pe frunzele si pe boabele de strugure.

 

4. Molia vitei de vie (Sparganothis pilleriana)

Are o singura generatie pe an. Ierneaza ca larva in cocon matasos, sub scoarta exfoliata a butucilor sau sub frunze cazute pe sol. Primavara larvele migreaza pe vita hranindu-se cu frunze, lastari florali sau cu boabe, infasurand cu fire matasoase organele atacate. In luna mai-iunie se transforma in crisalide. La inceputul lunii iulie, apar adultii cu zbor nocturn. Fluturii femela depun oua in grupe de 10-15 pe dosul frunzelor. Larvele se hranesc pana toamna tarziu, cand se retrag la iernat.

 

Sparganothis pilleriana
Sparganothis pilleriana

 

Este de la sine inteles ca daca atacul acestor daunatori „secundari" - daca putem sa-i numim astfel - se suprapune cu atacul „consacratilor", iar substantele recomandate sunt comune ambelor grupe, acestea vor avea efect asupra tuturor. Astfel se vor aplica tratamente suplimentare sau, in solutia preparata pentru ansamblul mana-fainare-molii-putregai, se va adauga si substanta recomandata pentru boala vitei de vie sau daunatorul aparut.

Se va urmari compatibilitatea sau incompatibilitatea de amestec a substantelor care, de regula, este semnalata in instructiunile de folosire ale substantelor de combatere.


Tu ce zici?