No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 

Bolile castravetilor

Ultima modificare: 2010-04-15 | Primul publicat: 2010-04-15
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Bolile castravetilor
Dintre bolile si daunatorii cei mai frecvent intilniti la castraveti, unii se manifesta numai la culturile din sere si rasadnite, iar altii ataca atit culturile din spatii inchise, cit si pe cele din cimp. In general, intensitatea atacului si volumul pagubelor sunt mai mari la culturile din sere si rasadnite, unde aparitia si dezvoltarea bolilor si daunatorilor sint favorizate de conditiile artificiale de mediu.

Agentii care provoaca bolile la castraveti pot fi de trei feluri: virusi, ciuperci si bacterii.

 

1. Boli virotice


Mozaicul castravetilor

Este cea mai periculoasa boala din aceasta categorie deoarece ataca frunzele tinere si in unele cazuri si fructele. Este provocat de Cucumis virus 1, care se transmite prin intermediul insectelor. Pe frunzele bolnave apar pete marmorate si usoare incretituri. Fructele atacate se ingalbenesc si se deformeaza, productia fiind compromisa. Masurile ce trebuie luate sint de natura preventiva. Semintele trebuie dezinfectate inainte de semanat. Imbolnavirile de mozaic pot aparea dupa 45-50 zile de la plantare. Cerul innorat si temperatura scazuta ziua, favorizeaza atacul pe frunze si tulpini, iar temperaturile ridicate (peste 27°) favorizeaza aparitia bolii pe fructe. Corectarea temperaturii contribuie la prevenirea mozaicului.

 

2. Boli provocate de ciuperci

 

Antracnoza

 

Este provocata de ciupirea Coletotrichum lagenarium si ataca fructele, tulpina si frunzele. Pe frunze apar pete

antracnoza
antracnoza
cafenii care se maresc, se impreuneaza si frunza se sfisie. Pe fata inferioara apare un mucegai rosiatic. Fructele atacate prezinta aceleasi simptome. In aceste pete se localizeaza bacterii care provoaca in final putrezirea fructelor. Transmiterea bolii se face prin saminta. Tratarea semintelor este singurul mijloc de prevenire. Semintele se dezinfecteaza inainte de semanat cu sublimat (1 g la 1 litru apa timp de 10 minute). Stropirile cu zeama bordeleza 1% la aparitia bolii impiedica raspindirea. Ciuperca ierneaza in resturile de plante. Indepartarea acestora si igiena culturala contribuie la prevenire.

 

 

Mana castravetilor

Mana castravetilor este provocata de ciuperca Peronoplasmopara cubensis si ataca frunzele. Pe partea superioara a frunzelor apar pete verzui-brune, iar pe fata inferioara, un puf violaceu. Boala apare de obicei dupa o perioada prelungita de umiditate ridicata a aerului. Se combate prin igiena culturala si stropiri repetate cu zeama bordeleza 1%

 

Patarea bruna

Aceasta boala se datoreaza ciupercii Cladosporium cucumerinum si se manifesta mai frecvent pe fructe. Pe fructele atacate apar pete brune cu crapaturi si un lichid cleios. Fructele se deformeaza. Transmiterea bolii se poate face si prin saminta. Un tratament curativ nu exista.

De aceea, se combate prin masuri preventive dezinfectarea semintelor, a solului de cultura si evitarea excesului de umiditate. Temperaturile scazute (sub 22°) pot favoriza aparitia bolii, mai ales cind sint insotite de umiditate ridicata. Soiul Delicatess este cel mai rezistent la patarea bruna. Stropiri preventive si curative cu Captan in concentratie de 0,2% sint eficace.

 

Patarea colturoasa a frunzelor

Este provocata de ciuperca Pseudomonas lachrymans si ataca frunzele. Frunzele bolnave prezinta la inceput pete stravezii care mai tirziu devin cenusii pina la cafenii, iar frunzele putrezesc sau se usuca. Caracteristic la aceasta boala este aparitia in mijlocul petelor a unor picaturi cleioase. Acestea contin bacterii care au invadat frunzele bolnave. Boala poate apare si pe fructe, sub forma unor pete mici, usor adincite, care se acopera la umezeala cu un mucilagiu de culoare alba. Se raspindeste prin seminte si prin apa de udat. Combaterea bolii se face prin tratarea semintelor cu produse organo-mercurice, precum si prin tratamente directe cu zeama bordeleza sau Captan.

 

Fainarea castravetilor

Apare de obicei in culturile de castraveti vara si spre sfirsitul verii. Se datoreste ciupercii Sphaeroteca fuliginea. Pe frunze, mai intii pe partea inferioara, apoi si pe partea superioara, apar pete albe, cu aspect pislos. Petele se intind ocupind toata frunza. Frunzele bolnave sfirsesc prin a se usca. Boala este mai raspindita in sere si rasadnite, dar se manifesta si in cimp. Temperaturile ridicate si lipsa de umiditate in aer favorizeaza aparitia si dezvoltarea fainarii. Ca masura preventiva se va mentine o umiditate ridicata (peste 70%) in atmosfera spatiului de cultura, iar la aparitia atacului se fac fara intirziere stropiri cu Caratan in concentratie de 0,05-0,1%. Caratanul nu este toxic pentru om si albine. Stropirea preventiva cu diverse prepa- rate pe baza de sulf (Cumulus, Thiovit), in concentratie de 0,3-0,4%, da de asemenea bune rezultate.

Alte boli provoaca pagube mai putin insemnate.


Tu ce zici?