8. Sfredelitorul tulpinilor (Cossus cossus)
Pomii atacati au spre baza trunchiului orificii circulare inconjurate de rumegus si un lichid roscat cu miros caracteristic. Din cauza galeriilor sapate in trunchi si ramuri, pomii se debiliteaza si cu timpul se rup la un vant puternic, sau se usuca. In primul an de atac, larvele sapa galerii ascendente si oblice in lemn, secretand o substanta coroziva cu un miros specific. Inaintea transformarii in pupa din primavara urmatoare, perforeaza coaja in acelasi mod. Se combat cu insecticide specifice.
|
| Larva de sfredelitorul tulpinilor |
9. Paduchele testos din san Jose (Quadraspidiotus perniciosus Const.)
Este raspandit in toate regiunile pomicole si figureaza ca daunator de carantina. Prezinta 1-3 generatii pe an. ierneaza in stadiul de larva primara, pe scoarta tulpinilor si a ramurilor. Primavara, cand temperatura depaseste 7°C, larvele isi reiau activitatea. In cursul lunii aprilie ele naparlesc si se transforma in larve secundare, iar in luna mai se maturizeaza devenind insecte adulte de ambele sexe.
Prima generatie (de primavara), se dezvolta la sfirsitul lunii mai sau inceputul lunii iunie, hranindu-se cu sucul celular al lastarilor tineri. Generatia a doua (de vara), se dezvolta de la inceputul lunii august si ocupa tulpinile, ramurile, lastarii, frunzele si chiar fructele. Generatia a treia (de toamna sau hibernanta), cand exista, se dezvolta in cursul lunilor septembrie-octombrie si pana in mai anul urmator.
Modul de daunare
Larvele se localizeaza pe tulpini, pe ramuri, frunze si fructe. Pe tulpini si pe ramuri, la un atac puternic, carapacele formeaza o crusta de culoare cenusie. Daca se umecteaza scoarta unei ramuri atacate, se pun in evidenta pete de culoare rosie - violet; daca se indeparteaza scoarta unei ramuri atacate, in regiunea cambiala apare o coloratie violeta. Pe frunze, insectele se dispun pe partea inferioara, de-a lungul nervurilor, iar pe fructe se instaleaza cu preponderenta in cavitatea pedunculara sau caliriala. In jurul locului de fixase, atat pe frunze cat si pe fructe sau pe ramuri, apar pete in forma de aureola, rosii-violet. Coloratia violet apare din cauza intepatorilor facute de insecte pentru a se hrani, ca o reactie a organelor atacate. Pomii puternic atacati se usuca de la varf spre baza.
Combatere
Se recomanda plantarea de soiuri rezistente, precum si a unui material saditor ”liber de paduchele din san Jose". Dintre speciile pradatoare cea mai mare eficienta o au coccinelidele Chilocorus bipustulatus, C. renipustulatus si Exochomus quadripustulatus, iar dintre cele parazite calcidoidele Prospaltella perniciosi, aphys mytilaspidus si aspidiophagus spp.
In urma experientelor efectuate timp de multi ani cu acest parazit a rezultat ca rasa Prospaltella perniciosi se preteaza la inmultirea in masa si cultura permanenta. In livezile populate 5 ani cu aceste viespi s-a realizat o parazitare de 30% a paduchelui din san Jose. Avand in vedere ca pomicultura nu poate renunta definitiv la tratamente chimice, in cadrul unor programe de cercetare s-au studiat si aspecte legate de selectivitatea unor insecticide, acaricide si fungicide asupra viespei Prospaltella perniciosi. S-a constatat ca produsul Parathion are efect toxic asupra adultilor de Prospaltella perniciosi, cat si asupra larvelor aflate inca in paduchii testosi. De asemenea, produsele Malathion, Dazinon si Lindan au efect toxic asupra adultilor si mai putin asupra stadiilor larvare din corpul paduchelui.
10. Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum Haussm)
Se intalneste in toate zonele pomicole din Romania. Are 8-12 generatii pe an, intreg ciclul biologic se desfasoara pe mar - specia gazda. Ierneaza in stadiul de larva de prima si a doua varsta, in ranile canceroase de pe radacini, ramuri sau tulpini. Primavara, cand temperatura este cuprinsa intre 5 si 6 °C larvele incep sa se hraneasca la locurile de hibernare sau migreaza de la radacini la tulpini si ramuri.
Modul de daunare
Traieste in colonii pe tulpini, ramuri, lastari, pe pedunculii fructelor si pe radacinile superficiale, unde inteapa si suge sucul celular. Tesuturile organelor atacate se hipertrofiaza, pe ele se formeaza tumori sau nodozitati, care cu timpul crapa, capatand aspectul unor rani canceroase. La nivelul ranilor pe care se gasesc insectele se observa o secretie alba - filamentoasa. Circulatia sevei este impiedicata.
Combatere
Se recomanda taierea si arderea ramurilor si lastarilor atacati. De asemenea la plantare se va folosi material saditor liber de daunatori. Dintre entomofagii paraziti prezinta importanta viespea monofagaaphelinus mali, care paraziteaza larvele de varsta inaintata ale paduchelui lanos.
|
| Omida parazitata de larve de viespe zoofaga |
Viespea nu necesita conditii controlate pentru crestere. Inmultirea in masa a acesteia se realizeaza prin recoltarea din camp a ramurilor atacate de paduchele lanos si infestate. Aphelinus mali se pastreaza peste iarna in laborator in conditii obisnuite. Primavara acestea se raspandesc in livada folosind 10-15 ramuri de 30 cm lungime (la ha) ceea ce inseamna aproximativ 10 000 viespi/ha. Aceasta viespe a fost introdusa in tara noastra pentru prima data in 1923 din Franta si lansata in zonele pomicole infestate cu Eriosoma lanigerum. in scurt timp ea s-a aclimatizat si a reusit sa reduca populatia acestui daunator si sa o mentina sub pragul economic de daunare (PED). In ultimii ani acest parazit a fost in mare parte distrus datorita tratamentelor chimice aplicate in livezi si au inceput sa apara focare puternice de paduche lanos in aproape toate plantatiile pomicole din tara. De aceea se impune protejarea parazitului si refacerea populatiei de viespi zoofage acolo unde au fost distruse in totalitate.
