No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 

Daunatorii vitei de vie

Ultima modificare: 2011-03-18 | Primul publicat: 2011-03-17
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Daunatorii vitei de vie
Dintre daunatorii cei mai periculosi care pot ataca viile enumeram: filoxera, grupa acarienilor dintre care cei mai intalniti sunt paianjenul rosu comun, paianjenul galben si paianjunul rosu, molia vitei de vie si molia strugurilor.

1. Filoxera (Phyloxera vastratix)

 

Insectele Phyloxera vastratix forma radicicola ataca radacinile vitei de vie. Pe radacinile intepate apar tuberozitati in cazul radacinilor mai groase si nodozitati in cazul celor mai subtiri. Efectele atacului de filoxera sunt multiple si pot conduce la uscarea vitei. Astfel, pe langa faptul ca daunatorul suge seva plantei, prin intepaturile provocate introduce in radacina o substanta toxica ce produce necrozarea tesuturilor. Toamna tarziu, femelele depun oua pe corzi. Impupeaza in pamant si au o singura generatie pe an.

 

filoxera
filoxera

 

2. Acarienii (Tetranychus, Eotetranychis, Penonychis ulmi)

 

Sunt cunoscuti si sub denumirea de paianjeni, iar cei mai des intalniti sunt: paianjenul rosu comun, paianjenul galben si paianjenul rosu. Paianjenul ierneaza ca femela adulta sub solzii mugurilor de la baza coardelor si in crapaturile scoartei butucilor. Primavara patrund in muguri si apoi in frunzele din varful lastarilor. Se inmultesc pana in toamna, cand acarienii din generatiile II si III se retrag pentru iernare. Intepaturile acestor daunatori produc atrofierea lastarilor, avortarea inflorescentelor, stagnarea cresterii lastarilor. Frunzele atacate capate pete mari, ce au la inceput culoarea cenusie apoi rosiatica. La vitele atacate, pe dosul frunzelor se observa usor atat adulti, cat si oua depuse.

 

eotetranychis
eotetranychis

 

3. Molia strugurilor (Lobesia botrana)

 

Larvele din generatia I-a se hranesc cu bobocii florali, care in urma atacului se usuca si cad. Larvele din generatia a II se hranesc cu bobitele verzi ale strugurilor, iar cele din generatia a III cu boabele in faza de coacere. Prin ranire, boabele se innegresc si putrezesc. Daunatoril ierneaza sub forma de pupa in crapaturile scoartei, iar odata cu incalzirea apar adultii care incep sa populeze planta. Ei depun oua pe bobocii florali, pe frunze si pe boabele de strugure.

 

lobesia botrana
lobesia botrana

 

4. Molia vitei de vie (Sparganothis pilleriana)

 

Are o singura generatie pe an. Ierneaza ca larva in cocon matasos, sub scoarta exfoliata a butucilor sau sub frunzele cazute pe sol. Primavara larvele migreaza pe vita hranindu-se cu frunze, lastari florali sau cu boabe, infasurand cu fire matasoase organele atacate. In luna mai-iunie se transforma in crisalide. La inceputul lunii iulie, apar adultii cu zbor nocturn. Fluturii femela depun oua in grupe de 10-15 pe dosul frunzelor. Larvele se hranesc pana toamna tarziu, cand se retrag la iernat.

Este de la sine inteles ca daca atacul acestor daunatori "secundari" se suprapune cu atacul consacratilor, iar substantele recomandate sunt comune ambelor grupe, acestea vor avea efect asupra tuturor. Astfel se vor aplica tratamente suplimentare sau, in solutia preparata pentru ansamblul mana-fainare-molii-putregai, se va adauga si substanta recomandata pentru boala sau daunatorul aparut.

 

Sparganothis pillerian
Sparganothis pillerian

Tu ce zici?