No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 
 
 

Merele

Ultima modificare: 2010-04-09 | Primul publicat: 2010-04-09
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Merele
Merele sunt pe primul loc intre fructele speciilor pomicole cultivate in zonele de clima temperata. Ele sunt reprezentate prin soiuri de vara, cu coacerea in iulie-august (Aromat de vara, Red Melba, James Grieve) soiuri de toamna care se consuma in septembrie-noiembrie (Frumos de Voinesti, Parmen auriu) soiuri de iarna care se recolteaza in septembrie-octombrie si se pot pastra pana in aprilie-mai, iar unele chiar pana in iunie (Jonathan, Delicios auriu, Starkimson, Wagener). Practic, in conditiile tarii noastre, merele se pot consuma in stare proaspata in tot cursul anului.

Merele proaspete contin apa (78% - 89%), zaharuri (8-17%), acizi (0.15-1.20%), substante tanoide, substante pectice, proteine, saruri minerale, provitamina A,  vitamina C, vitamine din grupa B, si alte substante. Merele contin intre 46-84 calorii la 100 g. Merele pastrate la o temperatura +2°C si o umiditate de peste 85% isi pierd in 4-6 luni aproximativ 20% din vitamina C, iar dupa 8-10 luni 40 %.
Din mere se prepara marmelada, compot, peltea, suc, cidru, otet si rachiu. Merele au si utilizari culinare foarte variate : prajitura, placinta, tarte, sufleu, tort, budinca, omleta, sos de mere, supa-crema de mere, mere in aluat etc. Merele proaspete, date prin razatoare, se pot folosi in combinatie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, branza de vaci, telina, maioneza. Din mere uscate (sub forma de felii) se prepara chisel.

 

mere

 

La ce se folosesc merele?


In scopuri terapeutice se folosesc merele proaspete, sucul de mere, otetul de mere si infuzia din flori de mar.

 

Cura de mere


Se reconanda in cazuri de surmenaj fizic si psihic, de anemie, obezitate (cura de slabire se face cu 1 kg mere zilnic, fara alte alimente), infectii intestinale, stari febrile, migrene, convalescenta, sarcina, reumatism, ulcer gastric, gastrite, boli de ficat, calculi biliari, demineralizare, diabet. Preventiv si curativ, merele au actiune favorabila in hipertensiunea arteriala. Pectinele din mere miscoreaza concentratia colesterolului din sange si contribuie la eliminarea acidului uric. Este suficient sa se manance zilnic doua mere pentru ca fiecare om sa se asigure, intr-o buna masura, contra aterosclerozei si a infarctului . Merele sunt un depurativ sanguin si un antiseptic intestinal.
Curatate de coaja si roase marunt, merele alaturi de morcov  constituie un tratament eficae in diareele acute si cronice, la copii (un copil poate consuma 0,5-kg mere pe zi, in 5 mese), in enterocolite, dizenterie, rectocolita, ulcer gastric etc.
Consumate seara, inainte de culcare, merele au actiune calmanta asupra sistemului nervos, previn insomniile, usureaza somnul. Ca depurativ, se recomanda a se consuma un mar in fiecare dimineata, iar ca laxativ, un mar in fiecare seara. Nutritionistii bulgari considera merele si iaurtul ca alimente de baza, care asigura longevitatea („un mar pe zi te scuteste de medic", spune si un cunoscut dicton englez). Merele, indeosebi cele acide, sunt indicate in diabetul zaharat.
Deoarece coaja merelor contine de circa doua ori mai mult acid pantotenic si vitamina C decat pulpa, se recomanda ca merele sa fie mancate necuratate. In cazul persoanelor cu digestie mai dificila, curatirea cojii devine necesara, insa se va indeparta un strat de coaja cat mai subtire. Cojirea merelor se face foarte usor daca se introduc o clipa in apa clocotita, iar apoi se trec repede in apa rece. In acest caz, nu se inregistreaza pierderi, ca la descojirea cu cutitul si nu se schimba nici gustul fructelor. Merele uscate sunt contraindicate in diabet, deoarece, contin multe zaharuri.

 

mere

 

Decoctul de mere


Se prepara astfel: 2-3 mere necuratate de coaja, taiate in felii, se fierb 15 minute intr-un litru de apa. Se beau 3-4 cani pe zi.

 

Otetul de mere

Mod de preparare:
Dupa ce se spala, merele se strivesc sau se rad impreuna cu coaja. Terciul rezultat se toarna intr-un vas de sticla, de lemn sau de ceramica smaltuita, se adauga apa calduta care a fost fiarta in prealabil (0,5 litri apa la 0,4 kg terci de mere). Pentru fiecare litru de apa se adauga 100 g miere de albine sau zahar, 10 g drojdie de bere si 20 g paine neagra uscata.
Totul se acopera si se lasa sa fermenteze la intuneric si la temperatura de 20°C, timp de 10 zile, amestecand continutul lui de 1-2 ori pe zi. Dupa fermentare se strecoara si se preseaza printr-o panza rara, apoi se adauga la fiecare litru de filtrat inca 50-100 g de miere sau zahar, dupa care se lasa sa-si continue fermentarea la temperatura de 20 - 30 grade C. Dupa 40 - 60 de zile lichidul se limpezeste si se poate trage in sticle, care se astupa cu dop de pluta, se ceruiesc si se pastreaza in camere reci. Otetul de mere contine toate mineralele, pe care le-au continut fructele.

 


Tu ce zici?