No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 
 
 

Nucile

Ultima modificare: 2012-09-03 | Primul publicat: 2010-04-08
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Nucile
Nucul creste, cultivat sau semicultivat, aproape pretutindeni in tara noastra, din campie pana in zonele de munte, asa ca fructele lui sunt folosite in mod curent de populatie.

Miezul nucilor contine : apa (3-5%), grasimi (52,0-77,|)%), substante proteice (12-25%), saruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc), provitamina A, vitamine din complexul B, vitaminele C, E, F, P. Valoarea energetica a miezului de nuca este de 560-857 (in medie 700) calorii la 100 g.

Miezul detine aproximativ 26-60% din greutatea nucii. Un tip valoros de nuci trebuie sa contina minimum 45% miez. Miezul de nuca se consuma proaspat sau usor prajit  in care caz devine mai digerabil. Este utilizat in diferite produse de cofetarie. Din nucile verzi, inainte de intarirea cojii, se poate prepara dulceata.
Nucile trebuie pastrate intr-o camera aerisita, la intuneric, in strat gros de 15-20 cm. In primele doua saptamani dupa recoltare se rascoleste zilnic, pentru a preveni mucegairea fructelor. Nucile se mai pastreaza in saci de panza de circa 20 kg, feriti de rozatoare (sobolani, soareci) si de veverite. In conditii optime nucile pot fi pastrate in jur de 1 -1,5 ani; dupa aceea, miezul nucilor incepe sa rancezeasca.

 

La ce se folosesc nucile?

 

In scopuri terapeutice se utilizeaza miezul nucilor, uleiul de nuca si coaja verde a fructelor si frunzele.

 

Miezul de nuca

 

miez de nuca



Este foarte energetic si are efect laxativ indeosebi cand este prajit usor si consumat dupa un compot de prune sau de mere. Intrucat contine tocoferol ( vitamina E), care contribuie la scaderea continutului de zahar din sange si are o cantitate foarte redusa de hidrati de carbon, miezul de nuca este admis in regimul diabeticilor. Substantele grase din miezul de nuca se formeaza prin transformarea zaharurilor si de aceea, pe masura ce ele se acumuleaza, scade continutul miezului in zaharuri.

 

Uleiul de nuca


Contine peste 50% acid linoleic si este indicat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei. El mai contine inozitol, vitamina cu rol vital in cresterea parului. Uleiul de nuca se mai foloseste pentru frectionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum si in dermatoze (are efect emolient).

Consumat in cantitate de 50--60 g intr-o salata de cartofi, seara, timp de 3 zile, are efect vermifug (combate tenia).De asemenea, acest ulei combate enurezisul (scaparea involuntara si inconstienta a urinei). Pentru aceasta se inmoaie o felie de paine prajita cu o lingurita de ulei de nuca si se consuma in fiecare seara, timp de 15 zile.

 

Coaja verde a nucilor (mezocarpul)


Contine foarte multa vitamina C. Are efecte asemanatoare cu ale frunzelor de nuc.

 

Frunzele de nuca

 

frunze de nuc

 

Frunzele de nuc contin tanin complex, ulei volatil, vitamina C, substante minerale. Pentru scopuri medicinale, frunzele de nuc se recolteaza in iunie. Se folosesc numai foliolele frunzelor (fara petiol), care se usuca la umbra, in strat subtire. Zilnic se amesteca stratul de frunze pentru a preveni mucegairea frunzelor si pentru a grabi procesul de uscare. Din frunze de nuc se prepara si unguiente pentru rani. Iata mai jos o astfel de reteta:

Se folosesc 15 g frunze maruntite care se macereaza timp de 7 zile in 100 ml ulei de floarea -soarelui, la temperatura camerei. Dupa macerarea continutului, vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore la foc incet. Apoi se strecoara lichidul prin tifon sau panza, i se adauga 15 g ceara de albine, se mai tine inca 30 de minute pe baia de apa si apoi se amesteca bine.

 

 


Tu ce zici?