Descrierea pepenelui verde
Pepenele verde (Citrullus lanatus L. sin. C. vulgaris L) este o planta legumicola anuala, erbacee, cu perioada de vegetatie de 90-130 de zile.. Are radacini foarte bine dezvoltate, care pot ajunge la 1-1,5 m adancime, ceea ce face ca apa si sarurile minerale sa fie absorbite de la adancime mai mare, cultura dand rezultate bune si in zone mai secetoase.
Este considerat o planta rezistenta la seceta. Radacinile se refac greu daca se rup, de aceea cultura se infiinteaza prin semanare direct in camp. Tulpina este ramificata, cu o lungime de 3-4 m si acoperita cu perisori. Frunzele sunt adanc sectate, mari, acoperite cu perisori ca si tulpina, ca o adaptare a plantei la seceta.
Fructele sunt mari, cu coaja verde de diferite nuante si miezul rosu si zemos. Contine un numar variabil de seminte, existand si pepeni verzi fara seminte.
Cele mai intalnite soiuri de pepene verde:
In tara noastra se cultiva preponderent urmatoarele soiuri:
- Charleston Gray este soi tarziu, cu fructul oval-alungit, colorat in verde-deschis, cu miezul rosu-stralucitor, greutatea fructelor putand depasi 7-8 kg.
- Dochita este soi semitimpuriu, cu fructul sferic dungat, miezul rosu sau roz (mai ales la fructele mari) si greutatea de 3-8 kg.
- De Minis este un soi semitarziu, cu fructul foarte mare (10-12 kg), sferic-ovoid, de culoare verde-inchis si miezul rosu-caramiziu
- Sugar Baby este un soi timpuriu, cu fructe mici (3-4 kg), rotunde, verzi si miezul rosu.
Se mai cultiva soiurile: de Dabuleni, Dulce de Dabuleni, Favorit, Lovrin 532.
Cerintele pepenelui verde fata de conditiile de mediu
1. Caldura
Pepenele verde este foarte pretentios fata de caldura. Vegeteaza bine la 25-30°C, plantele mature putand sa suporte pana la 40°C. Temperatura de circa 10°C determina scaderea ritmului de crestere, iar la 0°C plantele mor. Nu suporta oscilatiile de temperatura cu amplitudinea mai mare de 10°C.
2. Lumina
Si fata de lumina are pretentii ridicate. Trebuie cultivat numai in ogor propriu, pe soluri plane sau cu expozitie sudica si la distante de plantare care sa nu permita umbrirea reciproca a plantelor. In lipsa luminii, florile si fructele tinere avorteaza, cele mai mari nu acumuleaza zahar si raman de calitate slaba.
3. Apa
Pepenele verde este destul de rezistent la seceta. Numai in conditii de uscaciune de durata necesita udare, in prima parte a perioadei de vegetatie, inainte de acoperirea solului. Excesul de apa din sol sau atmosfera este daunator, favorizeaza atacul bolilor criptogamice, iar fructele nu acumuleaza suficient zahar.
4. Solul
Prefera solurile usoare, cu textura luto-nisipoasa sau nisipo-lutoasa, fertile, bogate in substanta organica, revene, bine drenate si cu apa freatica la peste 2 m adancime. Se cultiva cu rezultate bune pe terenuri cu pH -ul 7-7,2.
Cum se cultiva pepenele verde?
Pepenele verde se cultiva prin semanat direct pe terenuri destelenite sau dupa mazare, fasole, varza, ceapa.
Semanatul se face in randuri sau cuiburi (2-3 seminte la un cuib) la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai, cand in sol temperatura este de 14-15 0C. Lucrarile de intretinere consta in afanarea solului, distrugerea buruienilor, prasile repetate. Raritul se aplica atunci cand plantele au 1-2 frunze, lasandu-se 1-2 plante la un cuib.
Recoltarea lubenitei se face atunci cand a ajuns la maturitate. Unele dintre trucuri sunt cunoscute de toata lumea : sunetul infundat la lovirea cu degetul; coaja se zgarie usor cu unghia, carcelul aflat pe vrej la locul de prindere a pedunculului este uscat.
