No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 
 
 

Prunele

Ultima modificare: 2010-04-08 | Primul publicat: 2010-04-08
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Prunele
Prunul este specia pomicola cea mai raspandita in tara noastra. E reprezentat in principal prin specia Prunus domestica L. In stare proaspata, prunele au si utilizari culinare : la placinta, tarta, prajituri, precum si la prepararea de magiun, dulceata, compot, jeleu. Din prune uscate se pregatesc diverse mancaruri (cu sau fara carne). Majoritatea productiei de prune a tarii noastre se foloseste pentru facerea tuicii.


Dupa epoca de coacere, se deosebesc urmatoarele soiuri de prune:

  • prune de vara: care se coc in iulie-august (Timpurii Bivers,Silvia, Centenar, Tuleu gras s.a.)
  • prune de toamna, cu perioada de recoltare si de consum in septembrie octombrie (Agen, Stanley, Vinete romanesti, Viriete de Italia, Anna Spath, Grase romanesti)

 

anna spath
anna spath

 

Prunele din soiul autohton Tuleu gras sunt neintrecute ca fructe de masa, iar, cea mai tare tuica se obtine din soiul Grase romanesti, care este cel mai bogat in zaharuri si are coacerea cea mai tarzie. Prunele Agen sunt foarte bune pentru uscat si industrializare. Celelalte soiuri de prune mentionate au folosinta mixta (pentru masa, uscare si industrializare).

Prunele contin : apa (73,5-86,9%), zaharuri (7 - 16%), acizi (0,38-0,81%), substante pectice (0,35-0,95%), taninuri (0,06-0,29) proteine (0,22-1,07%), celuloza (circa 0,6%), cantitati moderate de saruri minerale, sunt destul de bogate in provitamina A si in vitamine din complexul B (B1, B2, B4, biotina, acid pantotenie, vitamina PP), dar sarace in vitamina C. Dintre zaharuri, in prune predomina zaharoza (5,24%), iar zaharul reducator (levuloza si glucoza) detine, in medie 3.43 %.

 

La ce se folosesc prunele?


In scopuri terapeutice se folosesc prunele proaspete, prunele uscate, produsele obtinute din prune (compoturile, indeosebi) si decoctul din frunze.

Cura de prune (3 zile pe saptamana) este indicata in ateroscleroza, hipertensiune, reumatism si obezitate. Prunele sunt energetice, diuretice, laxative, dezinfectante, decongestionante, stimulente hepatice si nervoase, precum si regeneratoare ale nervilor. Se recomanda in anemie, astenie, surmenaj, guta, constipatie, intoxicatii alimentare, colica biliara, ciroza hepatica, dischinezie biliara, hemoroizi.


Un bun laxativ natural sunt prunele uscate, inmuiate in prealabil in apa timp de 6-8 ore. Se mananca 8-20 de prune, dimineata, pe stomacul gol sau cu paine integrala si iaurt. Si compotul de prune are efect laxativ, mai ales cand este consumat, la aceeasi masa, cu miez de nuca usor prajit.
Datorita continutului mare de zahar, prunele uscate sunt contraindicate in diabetul zaharat. Fiind foarte nutritive, se recomanda sportivilor, copiilor, precum si persoanelor cu regimuri hipoazotate. Prunele uscate sunt un tonic al sistemului nervos.
Decoctul din frunze de prun, se face prin fierberea a 25-30 g frunze la 1 litru de apa. Acest decoct are proprietati diuretice, laxative, febrifuge si vermifuge.

 

Pentru delectarea noastra punem mai jos si o reteta delicioasa cu prune:

Galuste cu prune

Ingrediente:

  • 1 kg de cartofi,
  • 1 ou,
  • 1 lingurita zahar,
  • 1 lingurita de sare,
  • 2 lingurite de ulei,
  • 350 gr faina,
  • 1 kg de prune,
  • scortisoara,
  • pesmet 1 pachet mic
  • ~ 300 gr, zahar

 

Mod de preparare

  1. Prunele se taie in jumatate si se scot samburii, daca se doresc galusti cu o pruna intreaga in interior ( varianta pe care eu o prefer) atunci pruna se taie doar pe jumatete in lung
  2. Se presara cu zahar si scortisoara si se lasa cel putin 30 min.
  3. Cartofii se pun la fiert in coaja.
  4. Cat fierb cartofii pregatiti amestecul de pesmet. [citeste mai departe cum se prepara galustele cu prune]

Tu ce zici?