No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 
 

Soiuri nobile de struguri

Ultima modificare: 2010-10-05 | Primul publicat: 2010-04-15
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Soiuri nobile de struguri
Sa cunoastem citeva soiuri nobile. Sint soiuri straine introduse in cultura provenind din alte tari sau autohtone, adica soiuri provenite din vitele indigene existente inainte de aparitia filoxerei in podgoriile noastre si care necesita tratamente complete impotriva bolilor si a daunatorilor. Orice podgorean cunoaste bine soiurile nobile existente in cultura.

 

Soiuri nobile de struguri de masa

 

In general, aceste soiurile de masa sunt soiuri viguroase, prezentind cresteri anuale ale lastarilor ridicate, necesitind mai multa caldura si lumina. Se cultivata pe soluri cu textura si structura corespunzatoare, suficient de umede. Maturarea se intinde pe o perioada de 3-4 luni, din iulie in octombrie. Se aleg soiuri care sa asigure consumul pe o perioada cit mai indelungata si uniforma.

 

1. Muscat Perla de Csaba, este soiul care se coace primul, incepind din a doua jumatate a lunii iulie. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe alb-verzui, rotunde, cu o aroma placuta, foarte puternic atacati de viespi. Productia este de 6-7 tone la hectar.


2. Chasselas d'ore (Sasia aurie), este un soi foarte raspindit, fiind folosit si pentru vinificare. Strugurii sunt cilindro-conici, de marime mijlocie, cu boabe mijlocii ca marime, de culoare verde-galben sau ruginie pe partea insorita. Gustul este placut. Se obtin 3-3,5 kg de struguri pe butuc.

 

chasselas d´ore
chasselas d´ore

 

3. Muscat de Hamburg.  Sunt struguri mari, ramurosi, boabele usor ovale, de culoare neagra. Miezul are gust de muscat. Soiul are un mare neajuns, neputind a fi cultivat singur, deoarece polenul florilor fecundeaza foarte slab propriile flori, ceea ce face sa cada in masa. Pentru a preintimpina acest mare neajuns, se planteaza in amestec biologic cu soiul Cinsaut (Senso).

 

4. Afuz Ali, cultivat in sudul tarii deoarece se coace in octombrie. Are strugurii mari, atingind chiar 1,5-2 kg. Boabele sunt mari, usor alungite, de culoare galben-aurie, in special pe partea expusa la soare. Da productii de 20-25 tone la hectar.

 

afuz ali
afuz ali

 

Se mai cultiva : Bicane, Ceaus, Muscat Madame Mathias, Razachie, Regina viilor, Cinsaut, Raisin de Calabra, precum si o serie: de soiuri mai noi, ca de exemplu : Napoca, Victoria, Triumf, Cetatuia, Greaca, Xenia, Augusta, Splendid, Azur, Tamina, Calina si multe altele.

 

 

Soiuri nobile de struguri de vin


Au fost arbitrar impartite intre soiuri nobile pentru vinuri curente si soiuri pentru vinuri superioare. Fiecare soi de struguri da vinul cel mai bun numai in anumite conditii de mediu, deci in anumite podgorii. Acest lucru trebuie bine cunoscut, pentru ca fiecare soi sa fie amplasat la locul cel mai nimerit si unde produce vinul de cea mai buna calitate.

 

Soiuri nobile romanesti


1. Feteasca regala produce struguri mijlocii, cilindrici, cu boabe mijlocii. Pielita este subtire, iar mustul aromat discret. Din acest soi s-a omologat clon 21 la Statiunea de la Blaj, care produce constant 3,5-3,3 kg/butuc.

2. Francusa sinonim cu Mustoasa si cu Tirtara, care in anumiti ani poate asigura vinuri de calitate. Este cultivat de multe secole in Cotnari, Odobesti si in alte podgorii din Moldova. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, cu boabe neuniforme si cu pielita foarte subtire.

3. Muscadelle I Is reprezinta clona de mare productie extrasa si omologata din soiul populatiei Muscadelle. Strugurii sunt cilindro-conici, uneori uniaripati. Pielita boabelor la maturare are unele reflexe rozii si este subtire, din care cauza strugurii sunt adesea atacati de putregaiul cenusiu. Mustul este specific aromat. Da- torita aromei si pielitei subtiri, strugurii sunt atacati adesea de viespi. In podgoriile iasi si Odobesti asigura productii mari din care rezulta vinuri de consum curent.

4. Grasa de Cotnari este un soi autohton, care spre deosebire de soiurile descrise pina acum produce vinuri superioare. Strugurii sunt de marime mijlocie 100-200 grame, cilindro-conici, adesea aripati. Boabele sunt de marime mijlocie, neomogene, bronzate pe partea insorita. Adesea, soiul este atacat de acarieni. Productiile sunt reduse, dar soiul are capacitate mare de acumulare de zaharuri, ajungind usor la 250-280 g/l si chiar mai mult, prin supramaturare.

5. Feteasca alba este unul dintre cele mai vechi soiuri romanesti. Strugurii sunt cilindro-conici, deseori uniaripati, cu punctul pistilar evident. Soiul este foarte viguros din care cauza trebuie evitata altoirea sa pe portaltoi care imprima vigoare. Strugurii se preteaza la supramaturare fara pierderi mari de recolta. Se adapteaza usor unor conditii de climat mai racoros.

6. Tamaioasa romaneasca prezinta struguri si boabe de marime mijlocie. Pielita este mai intai verde, apoi galbena, pentru ca pana la urma partea expusa la soare sa devina ruginie. Miezul este consistent si cu aroma fina. Este un soi care produce vinuri fine, aromate si licoroase.

 

Soiuri nobile straine


1. Chardonnay prezinta struguri mici de 10-14 cm in diametru, cu pielita subtire, avind mici puncte cafenii si cu punctul pistilar evident. Mustul este nearomat, dar se intilnesc si biotipuri cu o aroma specifica, foarte discreta.

 

chardonnay
chardonnay

 

2. Sauvignon are origine necunoscuta. Sub aceasta denumire se intilnesc de fapt doua soiuri si anume : Gros Sauvignon (vert) si Petit Sauvignon (jaune). Gros Sauvignon, are struguri cilindro-conici, biaripati, cu peduncul semilemnificat. Miezul este zemos si cu gust specific. Petit Sauvignon are struguri cilindrici, boabele sint mici, cu punctul pistilar evident si cu aroma specifica. Se matureaza cu circa o saptamina mai devreme decit Gros Sauvignon.

 

sauvignon
sauvignon

 

3. Muscat Ottonel, strugurii mici spre mijlociu, 12-16 cm lungime, cilindrici sau cilindro-conici, uniaripati, cu peduncul semi-lemnificat. Boabele sint mijlocii, acoperite cu pruina intensa albicioasa. Miezul este suculent si cu aroma puternica de muscat. Se preteaza la supramaturare.

4. Merlot prezinta struguri lungi de forma conica sau cilindro-conica cu tendinte de ramificare, cu boabe de marime mijlocie, slab pruinate. Miezul este zemos, iar mustul necolorat. Desi vinurile sint inferioare din punct de vedere calitativ comparativ cu cele de Cabernet Sauvignon, totusi se raspandeste mai mult, avand o pro- ductie mai ridicata. O atentie deosebita trebuie acordata amplasarii plantatiilor, avind in vedere slaba sa rezistenta la gerurile din timpul iernii.

 

merlot
merlot

 

5. Pinot noire are struguri cilindrici sau cilindro-conici, aripati, lungi de circa 15 cm, cu peduncul lemnificat. Boabele mici au pielita groasa acoperita cu un strat de pruina. Este un soi slab productiv, dar asigura vinuri bune, catifelate.

 

pinot noire
pinot noire


Tu ce zici?