Karin a stiut de la inceput ce voia, deoarece isi dorise
mereu ca "mai multi proprietar de case sa uite de gazonul din fata casei si sa faca un lucru mult mai interesant din punct de vedere arhitectural cu gradinile.”. Urmandu-si propriul sfat, ea a facut planurile pentru o curte intima, care sa fie functionala tot timpul anului si, mai ales, pentru o forma arhitecturala creata din plante si nu doar o simpla plantare de flori. O prima greutate pe care a trebuit sa o depaseasca a fost inclinatia mare a pantei si, de aici, o vedere deprimanta a cauciucurilor masinilor care treceau zilnic pe acolo si a picioarelor trecatorilor. De asemenea, faptul ca lumina soarelui era filtrata prin coroanele dese ale ulmilor maturi care strajuiau strada, creand astfel variate grade de umbra.
Fiind propriul ei contractor de lucrari, Karin a angajat-o pe Donna Chomichuk, arhitect peisagist local - ea insasi pasionata de gradinarit - pentru a oferi expertiza ei in privinta structurilor si tehnicilor pentru a rezolva problemele legate de panta si umbra data de ulmi.
In proiectul initial, Donna a abordat problema pantei tinand seama de limitarile bugetului lui Karin. Acesta cuprindea un perete central acoperit cu piatra bazaltica, a carui structura de baza era formata din blocuri mai ieftine, care pana la urma aveau sa fie acoperite de plante. Dupa niste ajustari fine, Karin a angajat cativa subcontractori care sa inceapa constructia gradinii.
Peisajul cuprinde un zid de gradina, o alee din dale scufundate dupa modelul roman, o curte cu pietris si diverse piese arhitecturale, inclusiv un cadran solar si soclul de suport.
De indata ce elementele de baza ale gradinii au fost plasate la locul lor, Karin a selectat plantele care sa completeze peisajul consultandu-se cu Donna si Kristin Orr de la Artemisia Garden Design. Gradina care a rezultat, desi micuta, este incredibil de diversificata, datorata mai ales experientei obtinute de Karin in observarea gradinilor din Europa. ”Chiar daca au case si terenuri mici, oamenii pot face foarte mult cu ceea ce dispun.” remarca Karin.
Avand in vedere programele de lucru incarcate ale familiei Smith (Stan este consultant in industria turismului si divertismentului), nu este de mirare ca gradina lor a fost proiectata in asa fel incat sa nu aiba nevoie de prea multa intretinere. Karin gaseste ocazional timp sa rearanjeze gradina sau sa faca mici lucrari de tundere - inclusiv sa tunda trandafirii si hortensiile primavara - in timp ce Stan, care cu draga inima ajuta cand i se cere, prefera de fapt sa stea jos si sa admire privelistea. De doua ori pe an se face o curatenie masiva in gradina cu ajutoare angajate, ceea ce este mai mult decat suficient, afirma Karin, in ciuda opiniilor multor gradinari incepatori care au conceptia gresita cum ca „gradinile cu multe plante consuma foarte mult timp”.
Dar aceasta nu inseamna ca peisajul lor ramane neschimbat. Iata ce spune Karin: „Viata in Vancouver este o continua sursa de inspiratie.” Si, judecand dupa privirile frecvente ale vecinilor si trecatorilor, se pare ca curtea complexa a familiei Smith reprezinta o sursa de inspiratie in sine.
Date despre gradina
Pe langa faptul ca zidul gradinii este elementul favorit al lui Karin datorita frumusetii sale sezonale („Imi place sa ma uit la el din casa. Iarna pot vedea pietrele si urmele plantelor, vara este acoperit de clematite”), acesta indeplineste si trei roluri: face trecerea intre schimbari majore, ofera un oarecare grad de intimitate si formeaza o curte interioara. Se intinde pe aproximativ doua treimi din latimea terenului, portiunea centrala este construita un pic mai inalta si are fatada ornata cu bazalt si cioburi de ghivece decorative.
Zidul este impodobit cu numeroase plante cataratoare, inclusiv plante care infloresc primavara si au flori albe precum Akebia quinata, clematita himalaiana (Clematis connata), insotite de o pereche de hortensii agatatoare de Japonia (Schizophragma hydrangeoides) pe latura de est.
Marginita de pavele, curtea interioara este pavata cu dale mari de ardezie albastra, spatiul ramas fiind umplut cu pietris marunt.
Specimenele de arbori strategic plasati includ artarul japonez „Koto-no-ito” (Acer palmatum „Koto-no-ito) si varietatea de corn „Eddie`s White Wonder” chiar langa zidul gradinii, inspre interior, stewartia japoneza (Stewartia pseudocamellia) pe flancul de est si trei arbusti parfumati de Styrax care fac legatura cu partea vestica a gradinii. O selectie de tise - varietatile care cresc pe inaltime ("Hicksii" si "Hillii") si cele care cresc pe latime (`Repandens`) - sunt folosite pentru a masca portiuni din gradina sau sa ofere un fundal vesnic verde, la fel ca si alti cativa arbusti vesnic verzi cu frunze late, inclusiv laurul portughez `Lolita` (Prunus lusitanica) si Ligustrum japonicum varietatea `Texanum`.
Portiunile de inaltime medie ale straturilor sunt umplute Choysia `Aztec Pearl`, Pieris japonica si Viburnum x burkwoodii. Peste tot in gradina este plantat arbustul vesnic verde Sarcococca hookeriana var humilis, mai ales datorita parfumului dulce pe care il emite iarna.
 |
| choysia, mahonia japonica, wisteria |
Plantele cu frunze argintii sunt comun intalnite in gradinile albe si sunt pretuite atat pentru textura lor unica cat si pentru contrastul pe care il ofera frunzisul lor. In peisajul gradinii lui Karin Smith din Point Grey, plantele argintii sunt dispersate in mod deliberat prin gradina printre plantele perene cu flori sau frunze de culoare rosu de Burgundia. Acest trio spectaculos de flori albe, frunze arginitii si rosu de Burgundia rupe traditiile care asociaza florile albe cu frunzisul verde sau argintiu.
Iata cateva dintre plantele rosu de Burgundia si argintii pe care Karin le-a folosit in gradina ei:
Karin nu a vrut sa creeze o gradina alba. Desi gusturile ei au fost influentate de perioada petrecuta in Anglia, ea nu a avut de fapt ocazia sa viziteze faimoasa gradina alba de la Sissinghurst. Totusi, ceea ce a prins de la gradinarii englezi a fost importanta unui peisaj bine structurat, a texturii plantelor si faptul ca florile albe pot fi incorporate cu un minim efect de distragere, in esenta, o forma rafinata de peisagistica pe care Karin o numeste `design de exterior`. Iata un exemplu de combinatie de plante cu flori albe folosite de Karin in gradina ei:
 |
| gradina sissinghurst |
Arbusti
Plante perene
