No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 

Compostul: aurul maro din gradina

Ultima modificare: 2012-10-02 | Primul publicat: 2010-03-26
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Compostul: aurul maro din gradina
Pamantul din gradina, solul fertil in care au loc procese fizice, chimice si biologice, are o compozitie destul de complexa. Plantele absorb din el substante nutritive, care ajuta la crestera si la dezvoltarea roadelor, semintelor si fructelor. Cateodata insa pamantul trebuie ajutat. Asa ca azi vorbim despre compost!

Pe langa macro si microelementele din continut, humusul are un rol coordonator in "viata" solului. Acesta

compost
leaga particulele minuscule de pamant, asigura plantelor substante stimulatoare si ajuta cu un aport de ingrasaminte, microorganismele active. Fara misteriosul coloid, plantele superioare nu se pot hrani, creste si inmulti.

 

Compostarea

 

In conditii naturale, humusul se formeaza automat, de exemplu, in padure din frunzele cazute, pe terenurile agricole din radacini si ramasite din tulpini, pe pasuni din subtante organice, insa si noi putem produce humus din deseurile organice ramase in gradina. Acest procedeu se numeste compostare.

Componentele compostului le vom aduna intr-un colt semiumbros din gradina noastra. Nu este necesar sa ii facem o groapa in pamant, cu atat mai putin din ciment, pentru ca cel mai indicat este sa aiba contact direct cu pamantul. Substantele organice trebuie asezate in straturi. Cu cat sunt mai multe feluri din aceste substante, cu atat mai rapida va fi descompunerea si cu atat mai buna va fi calitatea produsului final.

loc pentru compost


Din ce materiale putem face compostul?

 

Punem ierburile smulse intr-o capita; daca acestea au semintele coapte, o sa rasara si o sa moara in timpul compostarii. Un material bun pentru compost este iarba cosita, insa aceasta trebuie amestecata cu alte materiale (de ex. cu frunzis) pentru ca, in cazul in care se usuca nu se descompune, iar daca este umed mucegaieste. Un humus de calitate foarte buna se formeaza din frunzele cazute. Tescovina poate imbogati si ea compostul. Tot aici pot ajunge tulpinile de mazare, fasole, pepene, partile florilor care se usuca toamna, coaja de la pepene si cartofi.
Desi sunt in cantitate mica, cenusa de lemn, zatul de cafea si frunzele fierte de ceai se pot folosi, de asemena, la compost. La tara, putem obtine usor paie de grau, tulpini de porumb, floarea - soarelui si tutun. In compost putem pune (maximum 10%) hartie de impachetat si ziare. Un alt component foarte bun poate fi materialul scos din pivnitele de ciuperci, care contine substante organice importante si nutrienti.

 

Ce nu trebuie sa contina compostul ?

 

Plasticul contine substante organice, dar nu furnizeaza plantelor elemente folositoare. Sa nu punem in compost: cioburi de ceramica sau sticla, bucati de fier, cutii de conserve, pietris, bucati de beton. Nu este buna pentru compost nici cenusa ramasa de la carbuni, resturile de mancare, mucurile de tigara, carpele si materialele textile, aschiile de lemn. Sa nu punem in capita pentru compost nici hartiile colorate de la reviste. Sa nu folosim in nici un caz capita de compost pentru distrugerea cutiilor si flacoanelor goale de la substantele pentru plante, si sa nu punem deasupra compostului substante pentru plante ramase sau expirate.

O unealta moderna, care ajuta la maturizarea mai rapida a compostului, este tocatorul, care marunteste deseurile organice la 1-2 mm, marind astfel suprafata destinata dezvoltarii microorganismelor, care cauzeaza descompunerea. Un alt avantaj al compostului maruntit este micsorarea volumului.

Daca nu gasim un loc in gradina pentru gramada de compost, atunci merita sa luam o lada in acest scop. In

lada pentru compost
acest fel, descompunerea se va desfasura uniform si in "condtii intime". Materialul pus in gramada sau in lada, trebuie amestecat odata la 2-3 luni, ca sa primeasca suficient aer. Putem separa compostul maturizat de cel care mai are nevoie de descompunere. Putem grabi procesul, adaugand ingrasaminte pe baza de azot. In verile secetoase putem uda din cand in cand compostul. Pe gramanda de compost putem sadi plante cu frunze mari (dovleac, pepene) chiar flori anuale.

Compostul pus in gramada, bine intretinut intr-un an devine: maro, omogen, inodor, usor de imprastiat, si va sustine si va stimula fertilitatea pamantului.

 


Tu ce zici?