Gunoiul de grajd are urmatorul efect asupra solului si plantei: deoarece structura solului devine mai buna, cantitatea produsa creste si totul devine mai sigur. De asemenea actioneaza si asupra microorganismelor din sol, astfel efectul ingrasamintelor artificiale este sporit.
Gunoiul de grajd este compus din fecalele animalelor. Daca acesta este prea proaspat, nu este suficient de bun pentru a fi folosit drept ingrasamant, deoarece contine multe substante organice care nu au fost inca descompuse. Din acest motiv trebuie pus in capite, la copt, pentru cateva luni. In acest timp are loc descompunerea bacteriana, pana cand totul devine o substanta cu miros neutru.
100 kg gunoi de grajd contine 0.5 kg azot, 0.25-0.30 kg fosfati si 0.5 kg potasiu.
 |
De preferinta se utilizeaza toamna si se amesteca cu stratul de pamant unde se pune. In felul acesta substantele organice se descompun, putand fi preluate de catre plante.
Pe pamant rigid se foloseste cam la 2-3 ani, iar in pamant nisipos la 1-2 ani. Pe pamant rigid se pune 300-400 de gunoi de grajd pe o suprafata de 100m2, iar pe pamant nisipos 150-200 kg pe aceeasi suprafata.
Din pacate in unele orase trasportul gunoiului de grajd este interzis. Astfel, cei care detin gradini de pomi fructiferi, trebuie sa caute alte solutii pentru a avea aceleasi rezultate, pe care le oferea gunoiul de grajd zeci de ani la rand.
Acesta are efect intens, de acea trebuie amestecat cu alte lucruri precum paie, frunze sau pamant. In apropierea fermelor de porcine se pot primi si ingrasaminte de acest fel, care, de asemena, intra in randul ingrasamintelor tari.
Turba imbogatita cu nutrienti, este preferata pentru gradinile fructifere interioare. Imbunatateste structura solului si hraneste plantele. Acest ingrasamant are capacitatea de a mentine umiditatea chiar si o saptamana intreaga.
Din turba imbogatita comercializata trebuie sa folosim 500-600 kg pe o suprafata de 100m2 la 2-3 ani.
Puteam face si compost de gradina. Pentru aceasta folosim multe ramasite organice din gradina. Trebuie sa selectam un loc umbros, din coltul gradinii, pentru a prepara compostul. Colectam in acest loc crengutele pomilor fructiferi, ramasitele de la mazare si fasole verde, ramasitele altor plante, iarba taiata, gunoaiele din bucatarie si altele. Materia organica se pune in straturi. Cu cat mai variata e materia, cu atat mai repede incepe descompunerea. Frunzele de nuc si de castan nu trebuie sa ajunga in compost deoarece contin chimicale care dauneaza dezvoltarii plantelor.
 |
Ingrasamantul verde se foloseste, de obicei in gradinile cu pomi fructiferi unde creste si iarba. E bine ca aceasta sa fie taiata cat mai des si pusa la radacina plantelor. Daca ploua, iarba taiata incepe sa se descompuna, dar pana atunci protejeaza pomul de cresterea buruienelor. In locurile unde cresc pomi fructiferi, ale caror roade vor fi comercializate, iar pamantul dintre pomi este gol si nu vrem sa il populam cu alte plante, cel mai bine e sa punem seminte de spanac, mazare sau salata, care se vor amesteca in pamantul de acolo. Atfel solul se imbogateste cu materie organica.
Buruienele care au samantat, daca ajung in compost, se dezvolta din nou. E interzis sa amestecam in compost parti ale plantelor care au fost infectate cu ciuperci. Desigur, nici substantele anorganice nu au voie sa ajunga in compost (hartie, conserve, sticla, plastic etc.), pentru ca acestea nu se descompun. Gramada de compost trebuie sa aiba in jur de 1.5 m, si trebuie acoperita cu pamant.
Gunoiul organic - mai ales daca este tinut umed - incepe sa se descompuna in 3-4 luni. Acum, trebuie sa amestecam materia de compost. Astfel, va avea mai mult aer si se va descompune mai repede. Din amestecul facut intr-un an se face o materie omogena, care se poate folosi la pomi fructiferi. E bine sa facem o selectie, pentru a separa materia omogena de partea care nu s-a descompus, inca, in total.
