Prima, si poate cea mai grea decizie, este aceea de a planta o gradina mare sau nu. Amana orice plantare semnificativa pana in luna octombrie, cand majoritatea plantelor mari si a celor perene se pot descurca cu o cantitate minima de apa.
Cu avertismente de temperaturi ridicate si secete din partea meteorologilor, folosirea ideala a timpului pentru gradinarit ar fi prin mentinerea in viata a plantelor. Arborii si arbustii plantati recent, sau chiar in anul precedent, vor trebui irigati in lunile uscate de vara, mai ales dupa o toamna si iarna uscate. Aceasta irigare se poate face manual, folosind un furtun desi s-ar putea ca irigarea profunda si corecta sa dureze ceva timp. Sprituirea unui copac pentru cateva minute nu va fi niciodata suficienta.
1. O metoda mult mai inteligenta si mai eficienta ar fi folosirea unei galeti cu gauri pe fund, ceea ce ii va permite apei sa se scurga gradual, udand radacina plantei. Galetile pot fi umplute repede cu furtunul, in timp ce irigarea se va intinde pe durata a cateva ore. Ulcioare curate si recipiente vechi de apa pot fi, de asemenea, gaurite cu un ac si vor avea acelasi scop, cu mentiunea ca vor trebui alocate mai multe recipiente pentru un copac sau un arbust. Majoritatea plantelor noi vor necesita intre 11 si 19 litri de apa pe saptamana.
2. Toate plantele, mici sau mari, noi sau existente, vor beneficia de pe urma unui strat protector de mulci care conserva apa. Gradinile ar trebui sa beneficieze de un strat generos de 7,5 - 10 centimetri. Acesta va tine temperatura solului mai scazuta in perioada calda, va pastra umiditatea solului si va elimina buruienile.
Arborii si arbustii vor avea, de asemenea, nevoie de un strat similar de 7,5 - 10 centimetri, aplicat intre linia de scurgere, in perimetrul exterior al copacului si a tulpinii. Nu este bine sa creasca gazon sub copacii mai tineri, deoarece iarba va castiga, in mare masura, competitia pentru apa cu copacul.
Cand folosesti mulciul este indicat sa alegi varianta organica. Mulciu pe baza de frunze este util pentru folosirea in jurul plantelor erbacee, cum ar fi cele anuale si cele perene. Mulciul lemnos este mai adecvat arborilor si arbustilor, iar bucatile de iarba sunt perfecte pentru legume sau alte plante fragile. Cel anorganic, cum ar fi bucatile de marmura, pot crea o "oaza de caldura" in zonele calde si insorite, ceea ce va accelera uscarea solului si va insemna moartea plantelor.
3. Usurarea pentru gazoane si gradini ar putea veni de la burlanele de scurgere a apei. Apa de pe acoperisuri este redirectionata catre alei si strazi. Un gradinar constient va redirectiona burlanele spre gazon sau in locurile unde tocmai s-a plantat folosind burlane flexibile ieftine. Un sfert de ploaie normala va depozita aproximativ 600 de litri de apa pe un acoperis normal de 90 de metri patrati. Acea apa de ploaie si-ar putea gasi rostul in alimentarea plantelor, in loc de asfalt.
4. Butoaiele de ploaie sunt o alta metoda inovativa de retinere si folosire a apei de ploaie. Cataloagele de gradinarit ofera o gama larga de astfel de butoaie, cu capacitate de pana la 250 de litri. Majoritatea vin cu optiuni impotriva tantarilor si copiilor, cu cep si furtun, care vor permite proprietarilor sa creeze un sistem de irigare propriu. Cei care vor sa isi construiasca butoiul propriu vor gasi instructiunile pe internet.
Butoaiele pentru acasa pot fi asamblate in cateva minute pentru mai putin de 20 de dolari. Multe tipuri permit legarea intr-o retea pentru a depozita sute de litri de apa de ploaie. In zonele mai dependente de rezervele de apa subterane, conceptele pot fi extinse la nivel de cisterne capabile de retinerea apei, de la sute pana la mii de litri.
5. Irigarea prin picurare este una dintre cele mai avansate tehnici de conservare a apei. Irigarea prin picurare se face printr-un sistem variabil de regulatoare de presiune si furtunuri de uscare, sau emitatoare de scurgere si tuburi minuscule. Sistemele de scurgere reduc utilizarea cu 75% a apei. Furtunurile simple pot fi asezate in jurul plantelor si vor prelinge incet apa prin membrane poroase.
Sistemele de emitere sunt mai costisitoare si pot necesita planificare aditionala, desi un numar mare de companii de peisagistica detin divizii care se ocupa cu dezvoltarea acestor sisteme, chiar si gratis daca le oferi tuburile si alte echipamente.
6. Atunci cand tai iarba, lasa resturile pe gazon, iar inaltimea ierbii ramase sa fie de minimum 7 centimetri. Resturile sunt 90% apa, si, pe masura ce raman deasupra solului, ofera un strat protector care pastreaza umezeala solului. Pastrarea ierbii la o inaltime mai mare aduce umbra solului, reducand caldura si evaporarea. Iti poti ajuta gazonul si prin nefertilizare, dat fiind ca ingrasamintele incurajeaza aparitia altor plante mici si cresterea cererii de apa. Cu exceptia ierbii albastre Kentucky majoritatea varietatilor de plante din sol vor intra intr-o faza de hibernare, dormind pe perioada caldurii si a secetei, si vor inverzi odata cu intoarcerea temperaturilor mai reci si a ploii.
1. Cand trebuie sa irigi, fa-o dimineata devreme, niciodata pe timpul zilei sau seara. Irigarea de seara poate duce la aparitia unor ciuperci, iar irigarea din timpul zilei poate arde frunzele. Chiar mai mult, apa din timpul zilei se va evapora inainte de a folosi la ceva, ceea ce e foarte adevarat si pentru irigarea in zilele vantoase, cand briza va grabi evaporarea.
2. Cand ai de-a face cu soluri argiloase, e bine sa limitezi irigarea la cicluri de cate 15-30 de minute. Uda, asteapta pana ce se imbiba in sol, iar apoi mai uda o data. Solurile grele au o rata de infiltrare mai scazuta, ceea ce inseamna ca apa in exces se va evapora si nu va fi utila. In general, va trebui sa irigi o data la 5-7 zile. Suprairigarea este o risipa de resurse pretioase si va poate duce la o epidemie de boli
