No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 
 

Mazarea de gradina

Ultima modificare: 2010-04-29 | Primul publicat: 2010-04-29
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Mazarea de gradina
Mazarea de gradina apartine familiei Leguminoase si este originara din zona meridionala sau Asia de Vest. Este cunoscuta din epoca bronzului si cultivata pe suprafete intinse de catre vechii egipteni si romani, dar scrierile o atesta abia in secolul al XIII-lea, atat in Europa, cat si in America. Aceasta leguma este foarte apreciata pentru continutul ridicat al glucidelor in boabele verzi (zaharuri solubile), proteinelor, hidratilor de carbon si prin cantitatea de saruri minerale si vitamine, astfel clasandu-se pe locul 10 intre legume.

Mazarea (Pisum sativum) este o planta anuala, cu un sistem radicular bine dezvoltat, ramificat, cu numeroase nodozitati mai ales pe ramificatiile tinere ale radacinii, care au capacitatea de a fixa azotul atmosferic.

  • Tulpina este erbacee, goala in interior, urcatoare si prezinta carcei proveniti din transformarea foliolelor.
  • Frunzele sunt mari, alterne, alcatuite din 2-3 perechi de foliole, de culoare verde. Ele apar cate una sau grupate cate 2-3 la un loc si au polenizare autogama. Inflorirea la o planta dureaza 20-25 de zile, in functie de soi si de conditiile de mediu.
  • Fructul este o pastaie de culoare verde, care contine 5-6, pana la 10-12 seminte.

 

Planta de mazare
Planta de mazare.foto:flickr.com


Soiuri de mazare


In cultura se folosesc doua categorii de soiuri: cu bobul neted si cu bobul zbarcit.

  • Soiuri de mazare cu bobul neted

Alaska" - soi timpuriu, cu boabe extrafine si foarte fine, pastaia este ascutita, are 5-8 seminte si productia obtinuta este de 5-6 t/ha.
Fina verde" - soi semitimpuriu, cu boabe extrafine si fine, cate 5-7 intr-o pastaie si cu o productie de 7-8 t/ha.
Prima" - soi timpuriu, foarte productiv (10-12 t/ha), formeaza circa 6 seminte in pastaie, care sunt fine si extrafine.

  • Soiuri de mazare cu bobul zbarcit

Vidra 187" - soi semitarziu, cu o capacitate productiva de 7-8 t/ha, formeaza pastai cu varful bombat, in care sunt 6-8 seminte fine si foarte fine.
Mingomark" - soi timpuriu, rezistent la seceta, are potential productiv de 13 -14 t/ha, pastaia cu varful bont, are 7-8 seminte verzi, mijlociu de fine.
Gotinga" - soi tarziu, cu boabe mijlociu de fine, cate 9-10 intr-o pastaie si un potential productiv de 11 - 12 t/ha.
Bordi" - soi semitimpuriu, cu productie scazuta (5-8 t/ha), pastaia are varful bont si un numar de 7-9 seminte.

Se mai cultiva soiurile: Cornelia, Mantica, Adela, Victoria, Armonia.

 

Conditiile de supravietuire fata de factorii mediului


  • Caldura. Are pretentii mici fata de caldura. Semintele au nevoie pentru germinare de numai 1-3°C, iar plantele tinere suporta pentru perioade scurte si temperaturi negative (-5°C). Temperatura optima de crestere este de 20°-25°C.
  • Lumina. Mazarea este pretentioasa fata de lumina, fiind specie de zi lunga. In conditii de umbra se produce un numar scazut de pastai, plantele sunt cu o talie mai inalta si ramifica putin.
  • Apa. Este pretentioasa fata de apa din sol. Datorita acestui fapt, se recomanda semanatul in „mustul zapezii" pentru a beneficia de umiditatea mai mare de la inceputul primaverii si a se crea o cultura uniforma si cu densitate buna. In functie de cantitatea de apa din sol, se formeaza un numar mai mare sau mai mic de seminte in pastaie si de marime diferita. Apa in exces determina o crestere slaba, intarzierea infloririi, plantele devin sensibile la boli, iar daca apa persista mai mult, plantele mor.
  • Solul. Mazarea se cultiva pe terenuri permeabile, cu textura usoara sau mijlocie, cu apa freatica la peste 2 m, soluri cu fertilitate mijlocie, insorite si curatate de buruieni.

 

Cultura de mazare
Cultura de mazare.foto:flickr.com



Cultivarea si recoltarea mazarei


Mazarea se cultiva prin semanat direct in camp, primavara devreme, si foarte putin vara sau toamna. Terenul se pregateste din toamna, prin executarea urmatoarelor lucrari: desfiintarea culturii anterioare, nivelarea, fertilizarea cu ingrasaminte chimice pe baza de fosfor si potasiu, cate 200-300 kg/ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica.

De remarcat este faptul ca mazarea nu suporta aplicarea gunoiului de grajd in anul culturii, ci numai la planta premergatoare. Se executa aratura adanca, prin care se incorporeaza si ingrasamintele. Semanatul se face in randuri echidistante sau in benzi de cate 5 randuri, la distanta de 40 cm intre benzi si 20 cm intre randuri.
Adancimea de semanat este de 3-4 cm, iar cantitatea de samanta la hectar este de 180-220 kg. Lucrarile de ingrijire constau in distrugerea crustei si a buruienilor, prin grapare cu grapa stelata, cand plantele sunt mici, irigarea si combaterea bolilor si daunatorilor. Daca este seceta, se iriga de 2-3 ori, in special la inflorire si fructificare.

Recoltarea pastailor se face esalonat, in 3-4 reprize. Indiferent de modul de recoltare, boabele trebuie prelucrate imediat dupa extragerea din pastai, altfel isi pierde din calitate. Productia de mazare este cuprinsa intre 5 si 13 t/ha, in functie de soi.
Mazarea se poate cultiva si ca o cultura succesiva, dupa varza sau conopida timpurie, castraveti sau cartofi timpurii. Terenul se pregateste la fel ca la fasolea de toamna, semanatul se face intre 20-25 iulie, folosindu-se 200-220 kg samanta la hectar. Se recomanda soiuri cu perioada scurta de vegetatie, precum Alaska, Fina verde si Mingomark.

Se acorda atentie deosebita asigurarii necesarului de apa, mai ales pentru rasarirea plantelor, la inflorire si formarea pastailor. Recoltarea incepe dupa 15 septembrie, productia fiind mica, de circa 2-2,5 t/ha boabe verzi.

mazare culeasa
Mazare proaspat culeasa.foto:flickr.com


Tu ce zici?