No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 

Pastarnacul

Ultima modificare: 2010-11-09 | Primul publicat: 2010-11-09
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Pastarnacul
Pastarnacul (Pastinaca sativa) face parte din familia Apiaceae si isi are originea in bazinul mediteranean, unde se gaseste in stare salbatica, in special pe terenurile umede. Se cultiva de foarte multa vreme si este raspandit in aceleasi zone ca si morcovul. La noi in tara, pastarnacul se cultiva in aproape toata tara, dar in cantitati mai reduse decat morcovul.

Pastarnacul, impreuna cu patrunjelul de radacina si morcovul, formeaza „zarzavatul" pentru ciorbe, foarte mult cautat de gospodine pe timpul iernii.

Radacinile ingrosate de pastarnac, foarte apreciate de consumatori, sunt bogate in vitaminele B si C, in saruri minerale, hidrati de carbon, proteine. Pastarnacul are si proprietati terapeutice, sucul de radacina si de frunze contribuind la fortificarea aparatului respirator, imbunatatind circulatia sanguina periferica, fiind si un bun diuretic.

 

Pastarnacul - caracteristici

 

Pastarnacul este o specie bienala, cu o perioada de vegetatie foarte lunga de la semanat la recoltare (180- 200 de zile).

Radacina ingrosata este conica, mult alungita, de culoare alb-galbuie, cu num eroase lenticele dispuse in spirala (caracter prin care se deosebeste de patrunjelul de radacina). Pulpa este carnoasa, frageda, suculenta, de culoare alb-galbuie, cu aroma si gust caracteristic, placuta. Frunzele, in primul an de cultura, apar in rozeta, sunt mari, lung-petiolate, penat-sectate, insa mai putin decat cele de la patrunjel. Au culoare verde-inchis, sunt lucioase pe partea superioara si acoperite cu perisori fini pe partea inferioara.

In anul al doilea, se formeaza o tulpina florifera care este foarte inalta (1,5-2 m), foarte ramificata si goala in interior. In varful ramificatiilor se afla inflorescentele mari, de tip umbela, formate din flori mici, galbene, pe tipul 5. Polenizarea este alogama. Fructul, impropriu numit samanta, este o pseudodiachena de forma oval-turtita, cu aripioare, de culoare cafeniu-deschis. Viabilitatea semintelor se pastreaza 1-2 ani.

 

radacina de pastarnac

 

Soiuri de pastarnac


  • ,,Alb lung" - formeaza radacini de forma fusiforma, foarte lungi (22-25 cm), cu o greutate de 80-100 g, de culoare alb-galbuie. Soiul este viguros si cu o buna capacitate de pastrare.
  • ,,Semilung" - prezinta radacini lungi de 20-22 cm, cu o greutate de 150-200 g, fusiforme, de culoare alb-galbuie. Este un soi foarte productiv si se pastreaza bine peste iarna.

 

Cultura pastarnacului


Pastarnacul, ca si morcovul si patrunjelul, este considerata o specie cu pretentii reduse fata de factorii de mediu. Prezinta o rezistenta mai mare decat morcovul la temperatura scazuta, facand posibilă infiintarea culturii primavara foarte devreme.

 

pastarnac

 


Semintele incep sa germineze la 1-2°C, iar temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 18-20°C.
Este mai pretentios fata de umiditate, necesitand soluri suficient de umede sau mentinute astfel, prin aplicarea udarilor repetate. Fata de tipul de sol nu este pretentios, se poate cultiva aproape pe orice sol, greu sau usor, dar sa fie adanc lucrat si fertilizat.

Pastarnacul se cultiva numai prin semanat direct, fie toamna tarziu, fie primavara devreme (martie). Pregatirea terenului si intretinerea culturii sunt aceleasi ca la morcov, cu unele diferente:

- folosirea ingrasamintelor organice la fertilizarea de baza (30-40 t/ha gunoi de grajd) si a celor chimice in cantitate mai mare (250-300 kg/ha azotat de amoniu, 300-350 kg/ha super-fosfat, 150-200 kg/ha sare potasica).
- erbicidarea cu Afalon, 1,5-2 kg/ha, aplicat dupa semanat.

- semanatul se face inaintea morcovului (pastarnacul fiind mai rezistent la temperatura scazuta), in randuri echidistante, la 30-35 cm pe terenul nemodelat si pe suprafetele mici.

Pe terenul modelat, in brazde de 104 cm latime, se seamana mecanizat, pe cate trei randuri distantate la 40 cm. Adancimea de semanat este de 1,5-2 cm, iar cantitatea de samanta este de 6-7kg/ha.
- raritul pe rand se face la distante mai mari, 10-15 cm.
- este putin atacat de agentii patogeni, dar poate sa apara atac de mana si alte patari ale frunzelor, care se combat cu zeama bordeleza 0,5%.


Recoltarea pastarnacului se face toamna tarziu, in lunile octombrie-noiembrie, prin smulgere, dupa ce radacinile sunt dislocate, cu multa atentie, pentru a nu le rupe varful deoarece sunt destul de lungi. Productia este de 30-35 t/ha.


Tu ce zici?