No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 
 
 

Telina de radacina

Ultima modificare: 2011-02-17 | Primul publicat: 2010-11-10
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Telina de radacina
Telina de radacina (Apium graveolens var. rapaceum) face parte din familia Apiaceae si este originara din zona Marii Mediterane, de unde s-a extins in toate zonele cu climat favorabil.   Este cunoscuta din antichitate, ca planta medicinala.

Telina de radacina se cultiva pentru radacinile sale ingrosate, care au un continut ridicat de proteine, hidrati de carbon, vitaminele A, B, C, P, saruri minerale de Ca, Fe, P. Telina este recunoscuta prin proprietatile sale medicinale fiind diuretica si vermifuga. Este apreciata in afectiunile aparatului respirator, ale sistemului nervos si circulator.

 

Telina - trasaturi botanice si biologice


Telina de radacina este o planta bienala cu perioada lunga de vegetatie (180-200 zile). In primul an de cultura, formeaza o rozeta de frunze si radacina ingrosata. Formeaza in rozeta un numar mare de frunze, lung-petiolate, lucioase si glabre, de culoare verde-inchis, de 1-2 ori penat-sectate si aromate. Radacina ingrosata incepe sa se formeze cand plantele au 3-4 frunze, este de culoare alb-galbuie, frageda si suculenta. Daca recoltatul se intarzie, telina devine spongioasa. Greutatea medie a radacinii este de 200-300 g, uneori si mai mult. Planta formeaza si radacini secundare, care de obicei se indeparteaza pentru a stimula ingrosarea radacinii principale.

In anul al doilea, se formeaza tulpina florifera, care are o înaltime de 80-100 cm, este foarte ramificata, goala in interior si striata. Florile sunt mici, alb-verzui, hermafrodite, pe tipul 5, grupate in inflorescente de tip umbela compusa. Inflorirea dureaza din iunie pana in august, esalonat, iar polenizarea este alogama. Fructul (denumit impropriu samanta) este foarte mic, cu 3-5 coaste de culoare cafenie, cu gust si miros caracteristic si isi pastreaza viabilitatea timp de 4-5 ani.

 

Apium graveolen var.rapaceum
Apium graveolen var. rapaceum

 

 

Soiuri de telina


  • ,,Alabaster"- soi semitimpuriu, foarte viguros, care formeaza radacini mari, de 300-500 g, de forma ovoidala si de culoare alb-cenusie.
  • ,,Lustra" - soi semitimpuriu, viguros, cu radacini de 300-400 g, de forma tronconica, culoare alb-crem si ramificare slaba.
  • ,,Victoria" - soi tarziu, de vigoare mai slaba, rozeta de frunze de telina este compacta, radacina atinge 250-300 g, are forma tronconica si culoare alb-cenusie.

 

Telinei - conditiile prielnice dezvoltarii


Pentru a da rezultate bune, telina are nevoie de un microclimat cald si umed. Pragul biologic este la 5°C, dar plantele tinere pot suporta temperaturi negative de -3°C. Partea comestibila este afectata de temperaturile sub 0°C, de aceea trebuie recoltata inaintea venirii inghetului.
Pentru o crestere buna are nevoie de apa, solul trebuie sa fie permanent reavan. Daca in zona de cultura nu cad suficiente precipitatii, cultura trebuie udata. In lipsa apei, se formeaza rozete mici de frunze, care determina formarea unor radacini mici si de calitate slaba, mult ramificate.
Are pretentii ridicate fata de sol, preferand soiurile reavene, bine structurate, drenate, fertile, cu textura mijlocie sau usoara cu un continut in calcar activ sub 3% si cu reactie slab acida.

 

Cultivarea si recoltarea telinei


Telina de radacina, spre deosebire de celelalte umbelifere, se cultiva prin rasad, din cauza semintelor foarte mici si cresterii greoaie a plantelor in primele faze. Se cultiva sub doua forme, in cultura timpurie si in cultura de toamna.

  • Cultura timpurie

Se executa in scopul producerii radacinilor necesare consumului de vara-toamna (august-septembrie).

Terenul se pregateste la fel ca la cultura timpurie a morcovului, dar la telina, in anul culturii, se aplica ingrasaminte organice (30-40 t/ha), care au si rolul de a creste efectul ingrasamintelor cu azot. Se aplica toamna, inaintea araturii de baza. Nu se administreaza cantitati mari de potasiu pentru a nu determina brunificarea radacinilor. Primavara, se pregateste patul germinativ si se planteaza rasadurile dupa 20-25 aprilie.
Producerea rasadurilor se face in rasadnite calde, in luna februarie. Se seamana des, folosindu-se 1,5-2 g seminţe/m2. Semanatul se poate face direct pe strat, in rasadnite, sau in ladite, care se aseaza in rasadnita. Amestecul de pamant este alcatuit din mranita, pamant de telina si nisip. Cand plantele au format prima frunza, se repica in cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Rasadurile se pot produce si nerepicate, caz in care semanatul se face mai rar si se aplica lucrari de ingrijire obisnuite. Temperatura prielnica nu trebuie sa depaseasca 16-18°C in zilele cu soare. Rasadul este bun de plantat dupa 50-60 de zile.
Plantarea se face de obicei manual, pe teren modelat sau nemodelat. La plantarea pe brazde inaltate, se planteaza trei randuri pe brazda, la 37 cm si 20 cm intre plante pe rand. Pe teren nemodelat, se planteaza in randuri echidistante, la 50/30 cm, 50/50 cm sau 60/40 cm, cand plantarea se face pe biloane.

Lucrarile de ingrijire a culturii timpurii

Lucrarile de ingrijire constau in irigarea dupa plantare, pentru asigurarea prinderii, completarea golurilor, intretinerea solului pe rand si intre randuri prin prasile repetate, pana cand plantele acopera bine solul, combaterea bolilor si daunatorilor. Daca cultura este imburuienata, se pot face erbicidari cu Afalon 0,5- lkg/ha, la doua saptamani dupa plantare, cand rasadul s-a prins si a inceput sa creasca.

Copcitul este o lucrare specifica acestei specii si consta in indepartarea unei parti din radacinile secundare, in scopul formarii unei radacini ingrosate, de calitate superioara. Combaterea bolilor si daunatorilor se face la fel ca la morcov.

Recoltarea radacinilor se face in august-septembrie, manual prin smulgerea plantelor, sau se disloca folosind cazmaua sau furca. Se scutura de pamant, se taie o parte din frunze, care se pot valorifica separat, se taie radacinile secundare, se spala si se valorifica. Productia obtinuta este de 15-20 t/ha.

  • Cultura de toamna

Este destul de asemanatoare cu cea timpurie, cu unele deosebiri:

- producerea rasadului se face in rasadnite reci sau pe strat neincalzit. Se seamana in luna aprilie, folosindu-se circa 0,6-1 g samanta/m2, iar rasadurile de obicei nu se repica.

- infiintarea culturii se face cu rasad de 50-60 zile, care se fasoneaza inaintea plantarii (se reduce rădăcina cu 1/3).

- plantarea rasadurilor se face mai tarziu si anume in perioada 20 mai -10 iunie.

- recoltarea se face tarziu, inaintea venirii inghetului, prin dislocare cu cazmaua, furca sau cu dislocatorul de radacinoase. Pentru valorificare sau pastrare pe timpul iernii, se taie frunzele si radacinile secundare, se spala si se comercializeaza. Productia variaza intre 30 si 35 t/ha.

recolta de telina
Recolta de telina de radacina

Tu ce zici?