No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 
 
 

Telina (I) - Despre proprietatile telinei

Ultima modificare: 2010-08-26 | Primul publicat: 2010-08-18
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Telina (I) - Despre proprietatile telinei
Telina este o planta culinara, purtand numele stiintific de “Apium graveolens L”. Planta este anuala sau bianuala si apartine familiei Apiaceae originara din zona Eurasiei, crescand in mod obisnuit in habitate salbatice cu soluri saline langa regiuni de coasta.

 

Semintele telinei care de fapt sunt fructele plantei au o aroma calda si intepatoare si sunt folosite ca si condiment in multe produse alimentare. Telina contine, de asemenea, ulei  esential in semintele sale care este folosit distilat pentru aromatizarea produselor alimentare.

 

 

Telina

 

 

Telina a fost cultivata ca leguma de gradina in zone cu clima temperata multa vreme. Specia plantei A. graveolens var. dulce, caracterizata de petioluri ingrosate si suprapuse indeaproape, cu striatii, este telina comuna vanduta si vazuta in sectiunile de produse ale magazinelor de legume. Telina din varietatea sub-speciei A. graveolens var. rapaceium, are o radacina deosebita puternic inflamata, aceasta varietate se gaseste ca si leguma speciala in magazinele de legume din Statele Unite, in timp ce in magazinele europene este considerata telina comuna.

Semintele de telina au o reputatie ca medicament traditional, fiind folosite in tratarea problemelor precum flatuatia sau indigestia, fiind folosit si pe post de diuretic si anti-spasmodic cu toate ca poate lua si forma unui afrodisiac pe baza de plante. Tratamentul principal care includea utilizarea semintelor de telina era folosit pentru probleme ca si astmul, bronsita, reumatismul si alte dereglari asemanatoare.

Studiile clinice extensive realizate pe compozitia chimica a semintelor de telina si pe uleiul esential, au relevat ca acesta din urma contine compusi cum ar fi deltalimonene, selinene si diferite tipuri de alcooli sesquiterpene, precum si principiile aromelor numite ftalide -in mod particular 3-n-butilftalide si compusul sedanenolide- care ii confera telinei gustul si aroma caracteristica.

In plus, semintele de telina poseda un ulei compus din multi acizi grasi, cum ar fi petroselinic, acid oleic si linoleic, miristic, stearic si palmitic. Semintele telinei sunt de asemenea asociate cu diferite activitati farmaceutice eficiente incluzand efecte anti-spasmodice, bactericide si au abilitatea de a actiona ca si sedativ usor, printre alte efecte benefice.

Motivul pentru care medicii sunt interesati de extractul semintelor de telina este datorita afirmatiilor traditionale, care sustin ca acesta ar avea capacitatea de a reduce nivelul acidului uric din corp, alinand durerile cauzate de artrita si reumatism in acelasi timp. Tratamentul gutei folosind extractul din seminte de telina este de asemenea recomandat cu toate ca pana cand aceste afirmatii nu vor fi demonstrate de rezultatele cercetarilor stiintifice, locul lor in istorie va continua sa fie langa patentele din medicina ale telinei ale secolului 19. Un lucru mai putin stiut poate este ca telina este subiectul primcipal al “Comisiei monograf Germane E” care tinteste studiul beneficiilor declarate ale plantei, extractului de seminte si ale radacinei. Intrucat eficacitatea acestui remediu ramane a fi demonstrata, sustinerea afirmatiilor terapeutice nu sunt permise.

Telina contine in tulpine si seminte compusi care pot induce foto-dermatita sau o alergie la telina (da, exista si asa ceva). Uleiul din semintele de telina contine si el elemente iritante si desi acestea sunt folosite in mod traditional ca diuretic, semintele ar trebui evitate de toate persoanele care sufera de inflamarea tractului genitourinar.

 

 

Telina

 

 

Oamenii au cultivat telina din antichitate, ea este una dintre cele mai vechi legume cunoscute omului si a fost asociata cu diferite civilizatii. Telina a fost bine cunoscuta de catre egiptenii antici, care obisnuiau sa o culeaga in varianta salbatica care crestea in regiunile mlastinoase de pe malurile marii pentru hrana. Multe alte civilizatii sunt inregistrate in istorie ca au folosit telina ca si aliment. Ca si leguma, telina este o planta ideala, intrucat are multe utilizari culinare si foarte putine deseuri sunt asociate cu utilizarea ei, intrucat intreaga planta este comestibila. Semintele uscate si frunzele telinei sunt un condiment excelent pentru multe preparate. Telina poate fi consumata in multe feluri; cu toate acestea, este indicat sa se gateasca striatiile exterioare, in timp ce cele interioare pot fi consumate crude. Striatiile interioare ale telinei se spun ca ar avea un efect benefic asupra inimii si asupra sistemului circulator.

Telina cea mai des intalnita in magazine este cea de culoare verde deschis- mediu, numita si “telina Pascal”, avand tulpini ferme si solide are sustin frunzele verzi care se rup usor si au o suprafata lucioasa. Telina a fost de asemenea folosita pentru coroanelor de flori de catre grecii antici in jurul anului 450 I.H, care isi incoronau atletii castigatori ai Jocurilor Olimpice.

In tulpinile si semintele telinei se gaseste un sedativ puternic numit ftalida, iar in practicile sistemului medical chinez, cel putin 14 din 16 pacienti care sufereau de presiune arteriala ridicata. Au fost tratati folosind sucul rezultat din aceasta planta, caruira i s-a adaugat miere, 8 lingurite din remediu fiind administrate pe cale orala de 3 ori pe zi la fiecare dintre acesti pacienti – pentru ca o saptamana mai tarziu sa se observe si primele rezultate. Acelasi suc de telina sau morcovi poate fi folosit si pentru a obtine un efect calmant asupra nervilor fragili si pentru a intari sistemul nervos, putand fi preparat prin amestecarea de parti egale de suc de telina si morcov intr-o sticla.

 

Mai multe despre telina in partea a doua a articolului "Telina - Apium graveolens (II)"


Tu ce zici?