Grecii vedeau in urzica simbolul lascivitatii si al vietii eterne. Romanii credeau ca semintele de urzica au un efect excitant, deci erau folosite in cele mai multe bauturi de dragoste. Aceasta preferinta a romanilor este mentionata de Ovidiu in "Arta iubirii". Totusi noi nu va recomandam mancarea semintelor de urzica. Sunt purgative. Asa ca, daca le mancati, s-ar putea sa obtineti un efect cu totul diferit de cel la care va asteptati. Detalii »
Numele plantei vine din grecescul melissophyllon care inseamna ” frunza albinelor”, deoarece melisa este o planta cu parfum dulce si extreme de apreciata de albine. Era folosita in sec al X-lea in prepararea unui tonic despre care se presupunea ca alunga melancolia folosita in special in tratarea femeilor. Melisa era folosita de preotii carmeliti in crearea unui elixir caruia i se atribuia o multime de virtuti benefice. Tonicul mai avea in compozitie coaja de lamaie, mosc, coriandru, scortisoara si cuisoare. Detalii »
Rozmarinul pe numele sau latinesc ”Roua de mare” a stat la baza uneia dintre cele mai celebre ape de frumusete a secolului a XVII-lea: Apa Reginei Ungariei. O veche legenda spune ca un inger s-a infatisat inaintea Reginei Isabela a Ungariei si i-a dat reteta unui elixir facut pe baza de rozmarin. Cu ajutorul acestei lotiuni Regina si-a recuperat sanatatea si mai ales frumusetea desi era trecuta de 70 de ani. Aceasta apa de toaleta a fost folosita in toata Europa pana la Revolutia Franceza. Detalii »
Gingko biloba populeaza planeta noastra de cel putin 250 milioane de ani fiecare arbore traind mai bine de 1000 de ani. Se spune ca ginkgo biloba este singurul arbore care a supravietuit bombardamentului atomic de la Hiroshima. Ginkgo biloba face parte din leacurile orientale de cel puţin 5 000 de ani, nefiind însă utilizat în Occident decît de la începutul anilor ´80. In Romania exista 10 exemplare de ginkgo biloba, cel mai batran fiind in judetul Brasov. Detalii »
Ginsengul isi trage numele din chinezescul „gin” – radacina si „jen” – om, datorita formei antropomorfe pe care o are radacina sa. E numit „elixir de viata lunga”, „iarba a pamantului”, „esenta divina”. Considerat leacul universal prin excelenta in China si Japonia, ginsengul era folosit exclusiv de imparatul Chinei singurul capabil sa faca fata fortei incredibil de mari a ginsengului. Detalii »
Ricinul este o plantă subtropicală şi tropicală care în India şi in Africa se prezintă sub forma unui arbore înalt până la 15 m. La noi este cultivată mai ales în părţile de sud ale ţării, ca plantă oleaginoasă şi pe alocuri ca ornamentală. Detalii »
Este un arbust sau mic arbore, înalt până la 5 m. Trunchiul şi ramurile bătrâne sunt acoperite cu o scoarţă cenuşie sau brun cenuşie, iar ramurile tinere sunt verzi. Tulpina are măduvă abundentă. Frunzele sunt opuse, imparipenat compunse din 5-7 foliole oval lanceolate, cu vârf acuminat şi marginea dinţată. Florile mici, albe sau slab gălbui, sunt grupate în inflorescenţe umbeliforme, sunt hermafrodite, pentamere, corola este rozacee, iar fructul o drupă baciformă. Detalii »
Urzica este o planta erbacee, perena, ce creste pe langa case, garduri, in locuri gunoite cu mult azot, pe malul apelor, in taieturi de padure. Se intalneste in intreaga tara din zona de campie pana in cea montana. Infloreste din iunie pana toamna tarziu. Cuvantul „Urtica” provine de la latinescul „urere”= a arde facand aluzii la perii urticanti ce acopera planta. Detalii »
Cuvântul matricaria provine de la latinescul mater = mamă, făcând aluzie la utilizarea plantei în bolile femeilor. După alţii se apreciază că derivă de la latinescul matrix- matricis = uter, aluzie la folosirea plantei în tulburările menstruale. Cuvântul chamomilla derivă din grecescul kamaimelon, numele plantei. Alţii apreciază că ar rezulta din cuvintele greceşti kamai = mic, şi milon = măr, aluzie la mirosul fin al florilor de muşeţel asemănătoarea cu al unor specii de măr. Detalii »
În unele zone ale ţării noastre este cunoscut şi sub denumirea de: ai. Plantă legumicolă bienală, cu frunze lanceolate alungite şu cu bulbul format din mai mulţi bulbi mici bogaţi în substanţe nutritive şi în vitamine, originară din Africa şi Asia Centrală, introdusă în Europa în cultură încă din antichitate şi folosită în scopuri condimentare şi terapeutice. Atât în medicina tradiţională cât şi în cea ştiinţifică se folosesc bulbii(căţei) şi frunzele verzi. Detalii »
