Descrierea botanică a ricinului:
Tulpina este înaltă de 1.5-23 m, la bază groasă de 3-5 cm, fistuloasa, glabră (lipsită de perişori pe suprafaţă) verde sau roşiatică. Frunzele sunt mari, cu un diametru de 30-40 cm, lung peţiolate cu suprafaţă lucioasă. Inflorescenţele terminale cu flori femele roşcate, situate în partea superioară şi flori mascule, gălbui, situate în partea inferioară a inflorescenţei. Fructul este o capsulă spinoasă, lungă de 15-20 mm, cu 2-3 seminţe. Seminţele sunt lungi de 8-22 mm, late de 4-12 mm şi groase de 4-8 mm, brune, brun-roşcate. Înfloreşte din luna iulie până la primele geruri.
Cultura Ricinului
Ricinul, fiind o plantă din regiuni calde, se cultivă numai în regiunile din sud, sud-vest şi est, unde gerurile târzii se termină în aprilie iar cele timpurii încep în a doua jumătate a lunii octombrie. La umiditate suficientă (peste 400 mm pe an) germinaţia începe la temperaturi medii zilnice de cca 10 °C iar la 12-13 °C răsărirea se petrece uniform după 7-8 zile de la semănat. Plantele tinere sunt foarte sensibile la ger. La -1°C stagnează în dezvoltare, la -2°C, -3°C frunzele se prezintă ca arse şi multe dintre plante pier. Înflorirea se petrece în condiţii bune la 15-20 °C, iar maturizarea la 20-25 °C.
Cum se întreţine ricinul?
Ricinul poate fi prăşit înainte de răsărire dacă acesta întârzie, iar solul a prins crustă. Se poate trece şi cu grapa stelată. Când plantele au răsărit, terenul se prăşeşte la timp pentru a distruge buruienile şi crusta. Ricinul semănat în rânduri se răreşte la 40-50 cm între fire, pe suprafaţe mai mari se buchetează mecanic, trecând perpendicular peste rânduri.
La ce se foloseşte?
În cantitatea de câteva miligrame ricina produce intoxicaţii foarte grave; doza de 30 mg poate fi letală. În consecinţă consumarea unei singure seminţe poate să provoace moartea unui om. Posibiliatea de intoxicaţie trebuie prevenită. La exemplarele cultivate ca ornamentale se vor rupe inflorescenţele înainte ca seminţele să ajungă la maturitate. În caz de intoxicaţie cu seminţe de ricin primul ajutor constă în spălături gastrice şi administrarea de carbune medicinal.
1. Acnee
Fiind un agent antibacterian natural uleiul de ricin este un tratament eficient contra acneei în condiţiile unei utilizări regulate. Înainte de culcare, se pune o compresă caldă pe faţă pentru a deschide porii. Se masează apoi o mică cantitate de ulei de ricin în piele, şi se lasă peste noapte.
2. Păr sănătos
Uleiul de ricin este bogat în uleiuri omega 3 care asigură hrana necesară parului şi scalpului. Tratamentul folosit cu regularitate poate duce la regenerarea şi îngrăşarea firului de păr. Uleiul trebuie masat la rădăcina firului de păr înainte de pieptănarea acestuia.
3. Îngrijirea picioarelor
Şi pentru bătături, şi picioare crăpate există un remediu. În fiecare seară înainte de culcare se masează piciorele cu ulei de ricin iar apoi, se ia o pereche de ciorapi de bumbac pentru a permite uleiului sa între în piele în timpul somnului. Uleiul de ricin poate de asemenea uşura mâncărimile labei piciorului.
4. Negi şi aluniţe
Pentru a trata negii şi aluniţele se aplică câteva picături de ulei de ricin in zona dorită şi se masează de două ori pe zi câte 10 minute. Uleiul de ricin poate micşora negii şi aluniţele dacă este folosit consecvent între 2 şi 3 luni, deşi o oarecare micşorare ar trebui observată după câteva săptămâni. Se poate folosi şi în tratarea petelor solare dacă este folosit consecvent.
5. Cicatricile şi vergeturile
Femeile gravide pot evita vergeturile prin masarea uleiul de ricin pe burtă şi coapse în fiecare zi. Pentru a trata o cictrice lăsaţi o cârpă îmbibată în ulei între o oră şi două ore pe rană. Cu cât mai adâncă este cicatricea cu atât va lua mai mult pentru a se vedea o diferenţă.
