No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Retete cu pere (II)

Ultima modificare: 2010-11-30 | Primul publicat: 2010-11-22
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Retete cu pere (II)
Continuam sa va prezentam retete de preparate din pere. Delectati-va simturile cu savoarea acestor fructe!

1. Magiun din pere

 

Se prepara ca si dulceata de pere dar se fierbe mai mult decat dulcata si nu i se adauga zahar. Pentru a se pastra mai bine, vasele cu magiun se introduc in cuptor, unde se lasa sa se formeze o pojghita, care protejeaza produsul de mucegai.

 

2. Pere marinate (conservate in otet)

 

Se pot utiliza pere tari, aproape ajunse la maturitate cazute de pe planta. Se pot servi ca si garnitura la friptura de porc. Se taie perele in patru, se elimina casuta seminala, nu este necesar sa se curete de pielita, dar depinde de gustul personal. Circa 1 kg de pere astfel taiate se fierb intr-un amestec format din 250 ml de otet + 250 ml vin alb + 250 zahar. se pot adauga si cateva cuisoare.

Cand siropul a scazut si s-a ingrosat putin se rastoarna totul intr-un vas de sticla care se inchide ermetic si se pastreaza la rece.

 

3. Otet de pere

 

Pentru otet se folosesc pere mai acre si cu gust mai astringent care nu se pot consuma in stare proaspata. Fructele se spala, se curata eventual de putregai, apoi se zdrobesc si se lasa la macerat timp de 1-2 zile pana incep sa fermenteze. Extragerea mustului se face prin presare. Mustul obtinut se strecoara printr-un tifon si se toarna in vase care se lasa deschise. In  timpul fermentatiei zaharul se transforma in alcool si bioxid de carbon, iar procesul dureaza 2-3 saptamani la o temperatura de 25°C. Dupa terminarea fermentatiei alcoolice, sub actiunea bacteriilor aerobe, alcoolul se oxideaza si se transforma in otet. Pentru a ajuta procesul fermentatiei acetice, se pun in must felii de paine sau drojdie de bere.

Dat fiind ca bacteriile acetice se dezvolta si activeaza numai in prezenta aerului, vasul de fermentat se mentine, in  permanenta, deschis. Dupa otetire se filtreaza lichidul, se trage in sticle si se pastreaza la rece.

 

3. Lichior din coaja de pere

 

Intr-un vas de sticla ce contine 1/2 litru de alcool se pun coji de pere sanatoase si bine spalate, din soiuri parfumate, pana cand sunt bine acoperite cu alcool. Se adauga 10 frunze de par, doua cuisoare si o bucata mica de scortisoara. Dupa doua saptamani de infuzare, extractul este gata; se strecoara si se amesteca cu un sirop obtinut din fierberea a 500 g zahar in 400 ml apa, pana ce acesta se topeste. Se rastoarna usor extractul deja strecurat in siropul racit. Se lasa la pastrare cateva luni.

Vin de pere
Vin de pere

 

4. Para in sticla

 

Cine doreste sa-si incante prietenii cu o sticla de alcool care contine o para mare, se poate delecta cu aceasta interesanta si usoara lucrare. Para, desigur va fi introdusa in sticla cand este inca mica si poate intra cu usurinta; apoi para urmeaza sa  creasca incetul cu incetul dupa legile firesti ale naturii.

Se incepe cu alegerea pomului care formeaza cele mai frumoase si mai parfumate fructe; inflorescenta de par este un corimb format din mai multe flori care ajung toate la acelasi nivel.

Se alege un fruct format in marginea inflorescentei care provine dintr-o floare care se deschide printre primele si care se matureaza precoce. Toate celalte flori se elimina si se lasa deasupra coditei numai doua frunze. Chiar si sticla trebuie sa aiba o forma adecvata perei mature; gatul sticlei trebuie sa fie scurt iar gura nu prea larga pentru ca rezultatul final sa fie o adevarata surpriza pentru cel care nu cunoaste tehnica de realizare. Cand para a ajuns la dezvoltarea maxima, sticla se fixeaza cu o sarma de ramura superioara, cu o inclinatie de 45°, cu gura in jos, pentru a nu patrunde apa din precipitatii. Para din sticla ajunge la maturitate odata cu celelalte, faza in care se desprinde de ramura, lasandu-i codita dupa care se lasa sa alunece usor spre baza sticlei. Apoi se spala cu grija sticla atat la interior cat si la exterior, se usuca si se umple cu un distilat de calitate, care in scurt timp va capata aroma de para.

Dupa cateva zile se va observa ca nivelul distilatului a scazut deoarece fructul a absorbit o parte din acesta. Se va completa cantitatea necesara si se va inchide cu grija sticla in vederea pastrarii.

 

Acest articol ne-a fost oferit de Editura M.A.S.T. Mai multe puteti citi in cartea "Parul si gutuiul".


Tu ce zici?