 |
| ricin |
Ricinul este una dintre cele mai otrăvitoare plante de pe pământ. Seminţele conţin un alcaloid netoxic, ricinina, cât şi o toxalbumină, ricina, în cantitate de 3-5 %, care nu e liposulibilă. În cantitatea de câteva miligrame ricina poate produce intoxicaţii grave, doza de 30 mg poate fi letală. Prin urmare consumarea unei singure seminţe poate să provoace moartea unui om. Sunt unele regiuni, chiar şi în ţara noastră în care planta este crescută în scopuri ornamentale.
 |
| matraguna |
Toate părţile plantei sunt otrăvitoare. Accidente se ivesc mai ales cu fructe care pot fi consumate de copiii dat fiind că sunt atrăgătoare şi au un gust dulceag. Simptomele intoxicaţiei sunt: ameţeală, delir, halucinaţii. Caracteristică este pupila dilatată datorită midriazei cu paralizia acomodării. Gura devine uscată, iar vocea răguşită sau se dezvoltă chiar o afonie. Primul ajutor constă în evacuarea rapidă a părţilor vegetale prin spălarea stomacului. Se administrează apoi purgative saline şi cafea neagră.
 |
| cucuta |
Planta este extrem de otrăvitoare. Frunzele ei pot fi confundate cu cele de pătrunjel, fructele cu cele de anason sau cu părţile altor specii de umbelifere. Coniina produce o paralizie ascendentă a centrilor motrici, care în doze letale duce la oprirea respiraţiei. Prezintă şi o acţiune anestezică. Primul simptom al intoxicaţiei este o senzaţie arzătoare în gură şi faringe, urmată de tulburări vizuale; doze mai mari produc paralizii în scurt timp. Primul ajutor constă pe lângă măsurile generale de evacuare şi de adsorbţie a alcaloidului, în respiraţie artificială şi administrarea de excitanţi ai centrului respiratoriu.
 |
| maselarita |
Frunzele de măselariţă conţin în general mai puţin de 0.1%, alcaloizi totali. Cei doi alcaloizi principali, hiosciamina şi scopolamina se găsesc în organele de măselariţă în proporţie aproape egală. Seminţele de măselariţă se folosesc în medicina populară pentru calmarea durerilor de dinţi. Această folosire a măselariţei este periculoasă. Intoxicaţia cu măselariţă se recunoaşte prin uscarea gurii, sete puternică, pupilă sensibilă la lumină. Urmează ameţeală, dureri de cap, delir erotic şi veselie exagerată, uneori accese de furie, accelerarea pulsului. Daca mortea nu apare în 5-6 ore supravieţuirea este posibilă.
 |
| brandusa de toamna |
Este una dintre cele mai toxice plante de la noi. Intoxicaţia poate să survină nu numai în urma ingerării de seminţe sau flori, ci şi în urma consumării laptelui de oi şi capre care au mâncat frunze de brânduşă. La om primul simptom al intoxicaţiei, care apare după 2-6 ore de la consumare, este o senzaţie arzătoare în gură şi faringe şi o sete pronunţată, urmată apoi de vomă. Mai târziu apare diareea însoţită de colici şi o retenţie de urină. Intoxicaţia letală se manifestă prin paralizie ascendentă şi oprirea respiraţiei.
