Originea “fierbatorilor” de la Pacle a fost explicata prima data de Grigore Cobalcescu. Acesta, cu aproximativ 100 de ani in urma a fost atras de fenomenul ciudat, ce aminteste la scara miniaturala, de eruptiile vulcanilor adevarati. Cobalcescu a batut cu pasul intreaga regiune, a observat atent natura din jur si a ajuns la concluzia ca “fierbatorii” sunt produsi de gazele venite din inima Pamantului, unde se gasesc zacaminte de titei. Aceste gaze, numite hidrocarburi, si-au facut loc printre rupturile straturilor si cauta sa iasa la suprafata. In drumul lor intalnesc insa apa infiltrata de la suprafata si o antreneaza cu ele. Apa insotitoare nu porneste insa singura, ci impreuna cu argila si sare, formand un noroi sarat. Ajungand la suprafata, gazele se raspandesc in aer, iar noroiul bolboreseste si revarsa, formand niste conuri vulcanice miniaturale.
Decorul oferit de regiunea vulcanilor noroiosi aminteste de atmosfera unui film stiintifico-fantastic, in care actiunea se petrece pe o alta planeta. Hectare intregi sunt acoperite cu o crusta argiloasa, galbui-cenusie, crapata prin uscare si spuzita cu vulcani minusculi.
 |
| vulcan noroios; sursa:topnews.in |
La Paclele Mari vulcanii noroiosi ocupa o suprafata de aproape 1ha. Craterele vulcanilor au aici dimensiuni variabile: de la cativa centimetri pana la 3-4 m in diametru, inaltimea conurilor ajungand pana la 7m. La Paclele Mici, unde vulcanii noroiosi ocupa suprafete insemnate, craterele si conurile acestora au dimensiuni mai reduse.
Eruptia “vulcanilor” are loc intermitent si cu intensitati diferite. Lava adica noroiul, contine diferite saruri dizolvate, care dupa parerea locuitorilor ar tamadui reumatismul. De altfel, intr-un crater nu prea adanc locuitorii obisnuiau sa faca bai de namol.
Solul sarat si impregnat cu substante bituminoase nu permite plantelor sa se apropie decat pana la cateva zeci de metri de liziera scoartei argiloase. Doar un arbust spinos numit gardurita (Nitraria schoberi) se incumeta sa sfideze micul desert al mortii de la Berca-Policiori, crescand pe nestatornica argila sarata. Planta nu mai este intalnita nicaieri in vestul Europei. Se gaseste in schimb in deserturile sarate din Crimeea, Siberia de Vest, Asia Centrala si Australia. Se spune ca fructele acestor arbusti sunt consumate cu placere de ursi, care in cautarea lor, parcurg 1500 km din Tibet pana in Altai. Existenta acestei plante in regiunea vulcanilor noroiosi de la noi se pare ca s-ar datora pasarilor, care in timpurile migratiei i-au adus samanta din locurile de obarsie.
Regiunea vulcanilor noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici este constituita intr-o rezervatie naturala a carei suprafata este de 5 ha.
 |
| vulcani noroiosi |
Manifestari geologice sub forma de vulcani noroiosi se intalnesc si in Transilvania. In apropierea satului Hasag din judetul Sibiu pe valea paraului Visa, intalnim trei conuri vulcanice. Cel mai mare are un diametru de 50 m, si inaltimea de 6-8 m. Celelalte doua au dimensiuni mai reduse. Existenta vulcanilor noroiosi la Hasag este legata de prezenta masivelor de sare din Transilvania. Lava acestor vulcani miniaturale este formata dintr-o pasta fina, lipsita de fragmente grosiere, ca in cazul celor de la Pacle. Dar ca si acolo, materialul proaspat ejectat imprima regiunii vulcanice un aspect dezolant, deoarece noroiul sarat impiedica instalarea vegetatiei. Suprafata ocrotita de circa 100 ha are drept scop protejarea impotriva degradarii, precum si a florei holofite, caracteristica solurilor sarate. Este interesant de remarcat ca spre deosebire de vulcanii noroiosi din Buzau, cei de aici au mecanismul proceselor geologice mai complex, asa ca sunt destul de diferite explicatiile de amanunt ale fenomenului. In general prezenta vulcanilor de la Hasag se explica prin structura geologica deosebita a depozitelor de sare aflate in profunzime, a stratelor pannoniene puternic fragmentate si a gazului metan. Acesta, facandu-si loc prin fracturile statelor, antreneaza catre suprafata apa cu un mare continut de sare, care transforma marnele pannoniene in noroi, impingandu-l catre suprafata solului, Solidificandu-se de-a lungul anilor, noroiul a creat conurile vulcanice, prin care si azi razbat la lumina apa sarat si gaz metan ce bolboroseste continuu, amintind de fenomenul din Buzau.
Caracteristic pentru vulcanii noroiosi este aspectul lor remarcabil, neschimbat de-a lungul anilor.
