No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 
Fructe Categorie
Boli si daunatori Proprietate

Pune o intreabare: andy

Specialist: Ion Anamaria

Intrebare:
Buna,
Am un pampelmousse altoit; are si fructe. De la un timp, pe frunze se vede un lichid transparent, cleios iar pe spatele lor se vad niste insecte maronii. Am cautat si pe internet informatii legate de bolile si daunatorii acestei plante, dar nu am gasit nimic. Poate ma ajutati dvs.
VA MULTUMESC FOARTE MULT!!!


Raspuns:
Buna,

Aveti o planta foarte frumoasa. Sa va traiasca si sa va bucurati de ea. Petele acelea maro sunt paduchi testosi. Acestia aparţin categoriei păduchilor de plante (Sternorrhyncha), la care femelele au o platoşă tare, bine delimitată, pe spate şi care sunt împărţiţi în aproximativ 3000 de specii. Păduchii ţestoşi se subdivid în două grupe: păduchii din familia Diaspididae, la care platoşa poate fi îndepărtată, şi păduchii verzi din familia Coccidae, la care platoşa este bine prinsă de corpul insectei.

Aspect: în funcţie de specie au 0, 8-9 mm lungime (cea mai mare specie este Aspidoproxus maximus – 38 mm); femelele au o platoşă tare, bine delimitată, pe spate, care este în funcţie de specie, fie plată, fie bombată; culoarea platoşei este gălbui — maroniu până la maro castaniu; femelele nu au aripi şi nici picioare; masculii au 3 perechi de picioare şi nişte aripi de culoarea pielii; aripile posterioare s-au modificat pe parcursul timpului, şi ca la diptere, nu mai folosesc zborului propriu zis, ci echilibrării; masculii nu prezintă maxile; primul stadiu larvar are 0, 5-1 mm lungime şi prezintă 3 perechi de picioare, care ajută larva la deplasare; corpul este în funcţie de specie aplatizat şi are o culoare verde — gălbui până la maroniu.

Femelele trăiesc în nişte colonii mai mult sau mai puţin extinse, aşezate pe plantele cu care se hrănesc. Ele înţeapă ţesutul plantei cu trompa lor, fixându-se astfel bine pe planta gazdă. Majoritatea speciilor de păduchi ţestoşi se înmulţesc prin partenogeneză. în condiţii nefavorabile de mediu apare însă şi o fază de reproducere sexuată (heterogenie). în acest caz femelele eliberează nişte feromoni, cu ajutorul cărora masculii le găsesc. Masculii mor la scurt timp după actul reproducerii (copulaţie).

La majoritatea speciilor, femela depune până la 1000 de ouă, care evoluează la stadiul de larvă sub protecţia platoşei şi din care eclozează insectele din mai până în iulie. (în acest sens fac excepţie temutul păduche din San Jose şi păduchele verde, care sunt specii vivipare). Larvele proaspăt eclozate (în primul stadiu larvar se deplasează mult) sunt mobile şi se extind rapid pe majoritatea părţilor plantei ce sunt deasupra solului. Larvele înţeapă cu trompa lor ascuţită şi pătrund în ţesutul plantei, unde sug lichidele din celulele plantei. în stadiile larvare mai avansate larvele îşi pot pierde picioarele, devenind astfel imobile.Sunt răspândiţi aproape în toată lumea.

Din cele 3000 de specii cunoscute de păduchi ţestoşi, în Europa centrală şi de est apar aproximativ 90. Cele mai importante dintre acestea sunt păduchele ţestos-virgulă, păduchele ţestos al prunului, păduchele ţestos al leandrului, păduchele ţestos al dafinului şi păduchele din San Jose. Ei pot fi găsiţi pe toate părţile de suprafaţă ale plantelor gazdă, la care femelele stau ascunse pe partea inferioară a frunzelor, unde sunt protejate, ele fiind imobile. In funcţie de specie ei atacă mere, pere, piersici, coacăze, prune, struguri, tufe de trandafiri, plante de cafea şi de ceai, leandru, dafin, copaci de cauciuc, ficus, iederă, filodendroni, steaua Crăciunului (poinsetia), sparanghel ornamental, citrice,arţar, tei, castan, coarnă, magnolie, nuc, frasin, alun şi altele.

Prevenire: trebuie atraşi prădătorii naturali ai păduchilor precum viespile parazite din familia Ichneumonidelor, gândaci vaca-domnului şi alţi gândaci răpitori. Plantele trebuie controlate în mod regulat şi trebuie luate toate măsurile de îngrijire a scoarţei copacilor. Să se stropească preventiv plantele cu ceai făcut din feriga comună sau din calapăr. Plantele de cameră cu multe frunze pot fi tratate săptămânal cu uleiuri de rapiţă sau cu soluţii de săpun lichid de potasiu, slab concentrate.

Trebuie curăţate mecanic zonele afectate, fie prin ştergere, fie prin cojire; la plantele de cameră se recomandă folosirea unei periuţe de dinţi sau a scobitorilor. Apoi plantele trebuie spălate temeinic. Părţile afectate ale plantelor pot fi udate cu o soluţie cu amidon, care usucă. In decursul procesului de uscare păduchii ţestoşi cad şi se întăresc odată cu soluţia. In cazul unei invazii grave la plantele cu puţine frunze, se recomandă tunderea lor. Combaterea pe cale biologică se poate face cu ajutorul speciilor de viespi parazite Encarsia formosa şi Aphytis melinus.

De asemenea pentru a elimina păduchii se recomandă viespea Prospaltella perniciosi. Şi gândacul răpitor Rhyzobius lophantae diminuează populaţia de păduchi ţestoşi şi poate fi folosit şi în sere.



Informatii pe aceeasi tema:

Mai multe întrebări şi răspunsuri din aceeasi categorie »
Mai multe întrebări şi răspunsuri »