Bellis perenis (Părăluţe, Bănuţei): Planta se prezintă ca o rozetă de frunze spatulate de 5-10 cm înălţime pe care apar numeroase tije florale, terminate cu capitule de 2-4 cm în diametru cu ligule albe cu marginea roşie. În cultură există numeroase soiuri care se deosebesc între ele prin mărimea, forma şi culoarea florilor. Cele mai valoroase aparţin grupei Bellis perenis, şi au flori mari, involte, diferit colorate. Soiuri valoroase: Beethoven cu flori albe, Radar Rouge cu flori roşii, Goliath cu flori de culoare albă, şi Monterosa cu flori de culoare roz.
 |
| bellis |
Bănuţei se înmulţesc atât prin seminţe cât şi vegetativ. Semănatul se face în iulie-august pe straturi în pepiniere, în răsadniţe sau în lădiţe în sere. Plantele răsar după 12-14 zile de la semănat. Când plăntuţele au 2-3 frunzuliţe adevărate se repică pe straturi în pepinieră la 12-16 cm distanţă, în ghivece cu diametrul de 6-7 cm, sau în cuburi nutritive cu dimensiunile de 5x5 cm. Vegetativ se înmulţesc prin despărţirea plantelor după ce au trecut florile (iunie). Metoda se aplică mai ales la soiurile cu plante involte.
Plantele obţinute prin despărţire se trec în ghivece într-un amestec format din pământ de ţelină o parte, mraniţă o parte şi nisip o parte.
În septembrie-octombrie se plantează la loc definitiv la distanţa de 18-24 cm.
Sunt plante rezistente la frig şi pretenţioase la lumină. Preferă soluri uşoare cu expoziţie însorite, fertile, cu pH neutru.
