1. Rapanul sau patarea cafenie a frunzelor (Venturia pyrina)
Rapanul se manifesta pe frunze sub forma unor pete rotunjite, de culoare verzuie-bruna la inceput, apoi cenusiu-bruna, cu aspect catifelat. Frunza incepe sa se necrozeze in dreptul petelor si se deformeaza. Pe ramuri atacul apare mai ales in jurul mugurilor si la baza ramurilor. La inceput, leziunile sunt superficiale, mici si rotunde, apoi prin extinderea meceliului, suberul este ridicat si crapa.
Pe fructe, atacul se manifesta de timpuriu printr-o patare asemanatoare cu cea de pe frunze. Cand petele sunt mari, se unesc cu timpul si determina craparea fructului. Perele se deformeaza, iar crapaturile servesc drept porti de patrundere pentru alte ciuperci saprofite sau pentru monilia.
Fructele mai dezvoltate sunt mai putin sensibile la atac. Boala produce pagube in special in regiunile ploioase. Pentru combaterea bolii, se recomada: suprimarea ramurilor atacate, insacuirea fructelor (la pomii pitici din gradinile familiale) si stropiri cu fungicide.
 |
| Rapanul |
2. Arsura bacteriana (Pseudomonas syringae)
Boala este de natura bacteriana si se manifesta pe ramuri, frunze si fructe. Pe frunze apar pete mici circulare, de culoare verzui deschis-galbuie la inceput, iar mai tarziu culoarea acestora devine brun-rosiatica. In dreptul petelor, tesutul se usuca. Aceste portiuni de frunza moarta se vor desprinde si vor cadea generand un aspect de frunza ciuruita. Pe frunze apar pete mici, circulare, negricioase, chiar adancite. Pe ramuri se produc leziuni adanci si deschise.
Pentru combatere se recomanda masuri de igiena culturala (inlaturarea prin taiere a organelor bolnave, dezinfectarea uneltelor, a radacinilor cauzate la taiere), si tramente chimice cu produsele: Dithane 75 WP-0,2%, sulfat de cupru 0,5%, Merpan 50 W-0,2% etc.
 |
| arsura bacteriana |
3. Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora)
Se pare ca focul bacterian este boala cea mai pagubitoare pentru par, gutui si mar. Bacteria ataca frunzele, florile si ramurile parului, producand innegrirea si uscarea primelor doua. Frunzele atacate nu cad de pe lastar, ci raman agatate, dand un aspect de pom „ars". Ramurile tinere infectate se si se usuca. Uneori pe ramuri si trunchi se observa scurgeri cleioase (in care se gasesc bacteriile), in special in anii ploiosi.
Pentru combatere se recomanda: inlaturarea prin taiere a organelor bolnave, dezinfectarea ranilor si a uneltelor de taiat, varuirea trunchiului, combaterea insectelor (care raspandesc boala) si stropiri cu fungicide.
 |
| Focul bacterian |
4. Fainarea parului (Podosphaera leucotrycha)
Ataca frunzele si ramurile. Frunzele atacate se ingroasa, devin casante, se rasucesc, se usuca si cad. Pe limb se observa o pulbere cenusie-albicioasa, iar mai tarziu galbuie. Florile atacate prezinta sepale diforme, petale inguste, filiforme, iar ovarul nu se mai dezvolta.
Pentru combatere se recomanda: masuri de igiena culturala si stropiri cu produse ce contin sulf.
5. Cancerul deschis al ramurilor (Nectria galligena)
Atacul se manifesta prin aparitia pe scoarta pomilor a unor leziuni (cancere) deschise care dureaza mai multi ani, fara a se cicatriza. Boala incepe sa se observe inca de la lastarii verzi sau pe ramurile anuale, la care scoarta se altereaza, se brunifica si moare, lasand lemnul dezgolit
Agentul patogen patrunde in scoarta prin lenticele, rani, cicatrice sau mici intepaturi de insecte. Pe leziuni, apar 2 feluri de organe de reproducere ale parazitului, unele sub forma de pustule albicioase, altele ca niste punctisoare rosii abia vizibile cu ochiul liber. Ramurile tinere pot fi cuprinse de jur-imprejur, in timp ce ramurile mai batrane sunt atacate numai intr-o parte si pot trai multa vreme.
 |
| Cancerul deschis al ramurilor |
Aciditatea solului, umiditatea, excesul de azot, gerul, sunt factori care ajuta la instalarea cancerului deschis. Pentru combatere se recomanda: aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile aride; indepartarea prin taiere a ramurilor atacate; ranile se dezinfecteaza cu o solutie de sulfat de cupru si se ung cu mastic; stropirea cu zeama bordeleza 2% in perioada de repaus si cu zeama bordeleza 1% dupa caderea petalelor.
6. Cancerul radacinilor (agrobacterium tumefaciens)
Ataca radacinile si coletul, producand tumori cu marime variata. La inceput acestea sunt albe si moi, iar mai tarziu devin dure si de culoare bruna. Agentul patogen (bacteria) traieste in sol, unde ierneaza si poate sa-si pastreze vitalitatea chiar si in lipsa plantei gazda. Patrunde in planta prin rani. Cei mai sensibili sunt puietii care pot fi usor infectati odata cu altoirea, sau cu transplantarea.
 |
| Cancerul radacinilor |
Pentru combaterea bolii se au in vedere mai multe masuri preventive. La plantare se recomanda dezinfectia pomilor cu solutie de piatra vanata 1%, in care se introduc radacinile si coletul timp de 5 minute, dupa care se spala bine cu apa multa. indepartarea tumorilor si dezinfectarea ranilor rezultate nu se recomanda, deoarece nu da rezultate bune.
7. Monilioza semintoaselor (Monilinia fructigena)
Monilioza apare atat in livada cat si in depozite, atacand fructele ce se apropie de maturare. Pe fructe, apar la inceput pete brune, care se intind cu timpul pana ce cuprind fructul in intregime. In dreptul petelor, pulpa se inmoaie si putrezeste. Pe portiunile putrezite, apar niste pernute alb-cenusii dispuse in cercuri concentrice. Fructele putrezite cad de timpuriu, iar in zonele secetoase, fructele atacate se zbarcesc odata cu venirea toamnei, se mumifica si raman agatate de ramuri.
 |
| Monilioza semintoaselor |
Pentru combatere se recomanda: strangerea si arderea fructelor mumificate si a celor cazute; taierea si indepartarea lastarilor si ramurilor atacate; aplicarea stropirilor cu zeama bordeleza 2% iarna; primavara, dupa caderea petalelor, zeama bordeleza se aplica in concentratie de 0,75-1%. De asemenea, se vor efectua stropiri in cursul perioadei de vegetatie, la intervale de 2 saptamani, fie cu zeama bordeleza 0,75-1%, fie cu alte fungicide.
8. Fumagina (Capnodium salicinum)
Se intalneste frecvent in livezi de par dar si in cele de mar, prun, piersic si cais neingrijite, atacate de afide.
Ciuperca se dezvolta numai pe seama substantelor dulci secretate de insecte sau produse de unele plante ca urmare a intepaturilor de afide. Pe frunze, ramuri si uneori pe fructe, se formeaza cruste negricioase, asemanatoare funinginei. aceste cruste acopera numai partea superioara a frunzelor, cea inferioara pastrandu-si culoarea verde. Pomii atacati prezinta frunzele si ramurile innegrite.
9. Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)
Putregaiul cenusiu apare pe fructe, care se inmoaie si se acopera cu un mucegai cenusiu. La inceput petele sunt brune, bine conturate iar mai tarziu devin brune-oliv cu mucegaiul pulverulant. tesuturile se inmoaie si putrezesc.
Acest articol ne-a fost oferit de Editura M.A.S.T. Mai multe puteti citi in cartea "Parul si gutuiul".
