1. Sfredelitorul tulpinilor (Cossus cossus)
Pomii fructiferi atacati prezinta la baza trunchiului, orificii circulare inconjurate de rumegus si un lichid roscat cu un miros caracteristic. Din cauza galeriilor sapate in trunchi si in ramuri, pomii se debiliteaza si, cu timpul, ajung sa se rupa la un vant puternic sau se usuca.
 |
| sfredelitorul tulpinilor |
In primavara, larvele sapa galerii ascendente si oblice in lemn, secretand o substanta coroziva cu un miros specific. Inaintea impuparii din primavara urmatoare, perforeaza coaja in modul amintit.
2. Omizi defoliatoare
In acest grup de daunatori se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul (fluturele alb) si fluturele auriu.
a) Omida paroasa a dudului ataca pe langa mar, par, dud si alte specii cum sunt ciresul, visinul, prunul, nucul si vita de vie. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor sunt acoperite cu perisori albi.
 |
| Omida paroasa a dudului |
Larvele se hranesc cu frunze si isi formeaza cuiburi mici din 2-3 frunze, prinse cu fire de matase. Frunzele atacate se ingalbenesc, devin apoi brune si se usuca. in ultima faza, omizile rod frunzele in intregime, lasand numai nervurile mai groase. Frunzele atacate sunt infasurate laolalta, cu fire de matase, formandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui daunator este foarte puternic, toata coroana pomului isi pierde frunzele. Omizile pot roade si coaja fructelor.
b) Nalbarul produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. Larva acestui daunator ierneaza in cuiburi formate din frunze legate cu fire de matase si agatate de ramurile pomilor. Primavara rod mugurii si apoi frunzele (mai ales fata superioara a frunzelor. Ouale sunt depuse pe fata inferioara a frunzelor.
c) Fluturele auriu determina acelasi efect si anume caderea frunzelor. Ierneaza tot in cuiburi din frunze impletite cu fire de matase si care se gasesc mai ales in varful ramurilor. Primavara rod mugurii si apoi frunzele. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor, sunt acoperite cu pete aurii, dand aspectul de pasla.
3. Cotarul
Cotarul ataca in padurile de foioase, dar si in livezi. La invazii produce defolieri, mai ales cand se asociaza cu larvele de tortricide. Larvele se hranesc cu muguri la inceputul primaverii, iar apoi cu flori si frunze.
 |
| Larva de cotar |
De obicei se ascund intre doua frunze pe care le rod si le leaga cu fire de matase. Vara se transforma in pupe, in pamant. toamna tarziu, femelele depun oua pe ramuri. Are o singura generatie pe an.
4. Molia cojii fructelor
Acest daunator al parului ataca multiple specii de pomi fructiferi si specii forestiere, la care rod frunzele si coaja fructelor. Luand aceste rosaturi drept poarta, de intrare, patrund in fructe multe ciuperci si in special Monilinia fructigena. Molia cojilor fructelor are doua generatii pe an si ierneaza ca larva pe ramurile pomilor, in jurul mugurilor sau intre frunzele uscate agatate cu fire matasoase.
Organele atacate de larve sunt infasurate cu fire de matase sub forma de cuiburi. impupeaza in interiorul organelor atacate.
 |
| Molia cojii fructelor |
Sunt depuse cate 4-16 oua pe fata superioara a frunzelor. Larvele nou nascute acopera frunzele tinere cu un paienjenis de fire, la adapostul caruia rod epiderma superioara a tesutului foliar, lasand neatinsa epiderma inferioara. Mai tarziu frunzele atacate se rasucesc sub forma de cornet sau se produce lipirea a cate 2-3 frunze legate cu firele de matase secretate. Uneori larvele se aseaza la locul de contact al unei frunze cu un fruct. Larva aflata la adapost, va face rosaturi la suprafata fructului, pe o arie destul de mare. Ouale sunt depuse pe fructe, frunze si lastari. Noile larve rod frunzele, lasand numai nervurile. Actiunea nociva a larvelor poate continua si in depozite.
5. Molii minatoare
Larvele moliilor patrund in interiorul mugurilor, mineaza frunzele si, in ultimul stadiu, rod frunzele complet, formand cuiburi care pot cuprinde toata coroana. Frunzele atacate se inrosesc, se brunifica si se usuca. In cuib apar coconii compacti, albi, uniti intre ei si asezati perpendicular sub forma de pachete. Femelele depun oua in grupuri de cate 20-30 oua, pe scoarta ramurilor tinere, pe care le acopera cu o substanta asemanatoare unui lac.
6. Viermele merelor (ataca si perele)
Fructele atacate prezinta gauri pline cu resturi de hrana si excremente ale daunatorilor. Aceste fructe raman pipernicite sau se coc inainte de vreme si cad. Ouale sunt depuse in numar de pana la 150 pe frunze, lastari sau pe fructe. Larvele sapa o galerie in pulpa fructelor de-abia formate, spre miez. Ierneaza la baza tulpinii, in crapaturile scoartei, sau in depozitele de fructe.
Acest articol ne-a fost oferit de Editura M.A.S.T. Mai multe puteti citi in cartea "Parul si gutuiul".
