Un hibridizator caută să creeze floarea viselor sale prin incrucisarea a doua soiuri cu trăsături diferite. Câteodată măiestria sa consta în a recunoaşte „greşelile fericite" ce pot apărea în procesul de hibridizare. Hibridizatorii caută să creeze o armonie între caracteristicile viitoarei plante. Câteodată căutarea unui singur atribut sau caracteristică poate aprinde imaginaţia unei întregi comunităţi, cum ar fi căutarea lalelei negre.Deşi s-au făcut paşi importanţi înspre obţinerea negrului, mulţi experţi inisistă ca o lalea neagra, este imposibil de realizat.
Oraşul Haarlem din Olanda oferă 100.000 the guldeni primul om care va cultiva o lalea neagra. Aşa începe romanul lui Alexandre Dumas „Laleaua neagră" ce a aprins în mintea iubitorilor de flori întrebarea: oare chiar e imposibilă creşterea unei lalele negre?
Partea interesantă e că nu există nici o lalea cu adevarat neagră, şi pare-se nici nu va exista dintr-un motiv simplu: e imposibil.
Frans Roozen, directorul tehnic al Institutului de flori din Olanda, spune: Pentru a fi cu adevărat negru, culoarea trebuie sa nu aibă nici măcar o nuanţă sau tentă de altă culoare. Iar acest lucru în natură se întâmplă doar cu moartea. Nici o frunză sau floare vie nu este neagră în totalitate.
Roozen acceptă că s-au facut paşi importanţi înspre hibridizarea lalelei, şi că culorile se apropie foarte mult de negru, dar un negru total nu va putea fi obţinut niciodată.
„Ce este posibil, spune el este ceea ce deja am făcut. Crearea unor lalele de un mov închis. Aproape, foarte aproape de negru, dar nu negru complet.
Hibridizarea este metoda prin care calitatile a doua plante diferite sunt unite (amestecându-le polenul) pentru a crea o noua plantă care să aibe calităţile dorite ale celor două plante iniţiale. De exemplu încrucişând o floare cu caracteristica dorită cum ar fi mirosul sau culoarea, cu o alta cu alte caracteristici gen înălţimea sau tipul florii , un hibridizant creează astfel floarea dorită. Hibridizarea ste un proces costisitor, îndelungat, care chiar şi acum ţine mai mult de artă decât de ştiinţă.
Veştile bune sunt însă că în ciuda faptului ca o lalea pur neagră este imposibilă din punct de vedere tehnic şi ştiinţific, practic este cât se poate de posibil.
Culoarea există doar în ochiul privitorului. E o problemă de percepţie. Ceea ce vedem ca şi culoare este rezultatul felului în care ochiul nostru captează lumina şi a felului în care creierul procesează informaţia. Isaac Newton a demonstrat la sfârşitul sec. 17 acest lucru arătând că lumina albă prin intermediul unei prisme se reflectă în mai multe culori ca şi curcubeul.
Aceaşi idee se aplică şi culorii lalelelor.În lumina puternică a soarelui laleaua pare a fi neagră. Până la urmă e doar un joc al iluziilor.
Cele mai spectaculoase lalele negre.
1.Laleaua Queen of Night (Regina noptii), este considerată specimenul cel mai reuşit. Un soi tardiv, cu o culoare maronie, foarte inchisă, apropiată de negru.
 |
| Laleaua Queen of the Night |
2.Laleaua Burgundy, are o culoare mov-violet închis.
 |
| Laleaua Burgundy |
3.Laleaua Black Parrot esteun soi în două culori: exteriorul mov inchis, şi interiorul mov albăstrui.
 |
| Laleaua Black Parrot |
4.Laleaua Black Diamond,este de asemenea un soi tardiv, avand un exterior maro-roşiatic cu vârfurile mai închise, iar interiorul mov.
 |
| Laleaua Black Diamond |
5.Laleaua Black Hero, tardiva, colorată maro roşiatic.
 |
| Laleaua Black Hero |
Aceste lalele intensifică orice altă culoare aşa ca mulţi designeri folosesc combinaţiile de alb şi negru pentru a da viaţa grădinei.
Totuşi căutarea veritabilei lalele negre continuă. Frans Roozen spune: Este in natura umană sa încercăm imposibilul. Hibridizanti sunt prin natura lor visători. Si acolo unde sunt vise, este speranţă. Este logic, mai ales ca laleaua reprezintă speranţa.
