In tara noastra se cultiva doua grupe de soiuri de visine: visine propriu-zise si soiuri hibride.
Visinele propriu zise provin din visinul comun (cerasus vulgaris Mill.) sunt acide si astringente (soiurile Spaniole, Crisaiia, Mocanesti, Oblacinska, Schattenmorelle). In proportie de 90% sunt folosite in consum.
Soiurile hibride intre cires si si au fructe dulci si armonios acidulate, fiind mai gustoase decat ciresele. Principalele soiuri hibride sunt: Mari timpurii, Timpurii engleze, Timpurii de Cluj, Spanca.
Sezonul de coacere si de recoltare a visinelor incepe in prima saptamana din iunie cu soiurile Fortuna si Timpurii engleze, si se incheie in ultimele doua saptamani din iulie, cu soiurile Meteor si Schattenmorelle.
Visinele contin : apa (80-90%), zaharuri (6-14%), acizi (2-4%), pectine, substante tanoide, proteine, celuloza, saruri minerale, provitamina A, complexul de vitamine B, acid folic, vitamina E. Valoarea energetica a visinelor este de circa 63 kcal la 100 g.
La ce se folosesc visinele?
Din visine se prepara sucuri, dulceata, compot, gem, visinata, sirop, precum si numeroase produse de cofetarie : spuma, gelatina, inghetata, serbet, creme, sufleu, placinta, tarta, tort, strudel, budinca.
Pentru dulceata, compot si visinata se prefera soiurile de visine cu pulpa carnoasa si cu sucul intens colorat in rosu.
In scopuri terapeutice, de la visin se folosesc fructele si cozile fructelor.
Cura de visine care se face fie din fructe proaspete fie sucul lor este indicata indeosebi diabeticilor, datorita vitaminei E. Visinele au proprietati diuretice (favorizeaza eliminarea urinii), asa ca se folosesc in tratarea unor boli ale aparatului urinar.
Pentru pletorici, cardiaci si obezi sunt indicate 1-2 zile pe saptamana, in care sa se consume numai visine si cirese (0,5-1 kg pe zi), fara alte alimente. Ceaiul din cozi de visine se pregateste la fel ca si se foloseste in boli de rinichi (litiaza urica).
