Inalta de 0.5-1 metri, rostopasca este o specie erbacee, cunoscuta si sub denumirea de iarba de negi. La ruperea tulpinii si a ramurilor, musteste un suc galben care devine portocaliu prin oxidare. Este singura specie din flora noastra care are sucul celular galben portocaliu. Frunzele sunt mari, asezate alternatic, cu 3-5 lobi rotunjiti, cu marginea ondulata. Florile sunt galbene. Infloreste in luna mai, uneori a doua oara in august-septembrie.
 |
| rostopasca |
In medicina traditionala asiatica, rostopasca este folosita pentru calmarea sistemului nervos. Sucul este un remediu traditional pentru indepartarea negilor. Azi, planta este prescrisa din ce in ce mai frecvent in afectiuni hepatice.
Actiunea antispastica a plantei poate usura spasmele sistemului digestic superior si alte probleme digestive. Rostopasca actioneaza impotriva bacteriilor si a virusurilor. Cercetatorii coreeni au lansat posibilitatea ca aceasta planta sa fie folosita ca agent anticanceros. Studii in vitro in Germania sugereaza ca rostopasca ar putea avea un rol in tratamentul bolilor sistemului nervos. Planta este un analgezic si sedativ usor, poate fi utila in tratarea durerilor reumatice.
 |
| rostopasca |
Rostopasca se consuma sub forma de infuzie obtinuta din 2 lingurite planta (doza maxima fiind de 1 lg la 24 ore) la o cana de apa; se bea treptat in cursul unei zile. Intra in compozitia a numeroase ceaiuri medicinale. Sucul proaspat se aplica pe negi cate 7 zile consecutiv. Se poate aplica si in tratamentul afectiunilor precum herpesul si eczemele.
Precautii: Preparatele pe baza de rostopasca se administreaza cel mult 7 zile consecutiv cu pauza de 2 saptamani. Rostopasca este otravitoare in cantitati mari si poate provoca greata si dizinterie. Se evita in sarcina si alaptare; in cazul hipotensiunii arteriale si nu se administreaza copiilor.
