Sunt printre cele mai răspândite plante carnivore şi se găsesc pe toate continentele excepţie făcând Antarctica.
Trăiesc în mlaştini, smârcuri cu muşchi de turbă şi tufişuri. Frunzele cu tentacule sensibile au în vârf un lichid lipicios bogat în zahăr, ce seamănă cu o picătură de apă. Dacă o insectă este atrasă de picăturile strălucitoare şi aterizează pe frunze atingând tentaculele va fi prinsă în lichidul lipicios al Droserei. Fiecare mişcare pe care insecta o face, în încercarea de a evada va atraga tentaculele ,aşa încât insecta sfârşeşte acoperită şi imobilizată.
Intr-un final,în aproximativ 15 minute prada va muri din cauza asfixierii sau oboselii. Mucilagiul le acoperă, tentaculele încep să secrete un suc digestiv şi în decurs de 1-2 zile, insecta este complet mâncată. În acest moment, tentaculele nu mai sunt excitate şi vor reveni la poziţia iniţiala, aşteptând o nouă pradă.
 |
| drosera |
Este originară din zonele umede din America, Europa şi Asia de Nord. Aceste plante se folosesc de frunzele lor lipicioase, glandulare, pentru a atrage, a prinde şi a devora insecte.
Celulele speciale aflate pe suprafaţa frunzelor produc o secreţie mucilaginoasă ce formează picături vizibile pe frunze.Aceste picături sunt cele ce atrag prada aflată în căutare de apă. În urma contactului cu o insectă, glandele pedunculare eliberează mucilagiu în surplus. Insecta va începe să se zbată, planta va secreta mai mult mucilagiu, ducând la acoperirea totala a insectei în mucilagiu.
De obicei Foaia Grasă, poate prinde doar insecte mici, dar se poate hrăni şi cu polen ce ajunge pe frunze. Planta poate devora o singură insectă odata.
 |
| foaie grasa |
Genul Utricularia cuprinde peste 200 de specii de plante carnivore. Frunzele sale sunt fin ramificate si au fixate pe cate un pedicel numeroade urne, care au diametru de cativa mm. Urna este formata din doua starturi de celule. Pe stratul intern exista numerosi peri ramificati , formati dintr-o celula bazala si din 4 celule orientate in directii diferite. Intrarea urnei este inchisa de un capacel, care este o prelungire spre interior a peretelui urnei. In jurul deschiderii urnei si pe fata externa a capacelului sunt numerosi peri senzitivi, ramificati. Insectele mici care cauta un adapost in frinzele de Utricularia ating perii senzitivi de pe marginea acestora iar urna executa o miscare de dilatare, care produce sugerea apei si a insectei respectiv in interiorul urnei, prin indepartarea capacelului. Capacul se închide şi insecta este prinsă. În 1-3 zile insectele sunt digerată. Otrăţelul pot prinde până la 1000 de insecte (mormoloci, ţânţari) zilnic.
 |
| utricularia |
 |
| otratel de apa |
Este singură specie de plantă carnivoră aflată în Europa, Asia, Africa şi Australia ce trăieşte în apă. Urnele sunt dispuse în formă de rozetă, în centru aflându-se un peduncul central. Urnele sunt formate din doi lobi ce se îndoaie formând o capcană în formă de carte deschisă. Cei doi lobi sunt căptuşiţi în interior the nişte peri sensibili ce provoacă închiderea bruscă în urma contactului cu insecte. Planta are nevoie de 0.01-0.02 secunde pentru a-şi închide urnele , fiind plante ce realizează cea mai rapidă mişcare din regnul vegetal. Totuşi „capcana" funcţionează de la o temperatura de min 20 °C
 |
| aldrovanda |
Trăieşte în mocirlele din Nordul şi Sudul Carolinei. Capturează şi digeră insecte şi arahnide prinse cu ajutorul capcanelor aflate în vârful fiecărei frunze. Mecanismul prin care capcana se închise este o interacţiune complexă între elasticitate, rigidizarea celulelor şi creştere.Doi lobi sub forma de aripi formeaza capcana .Aceasta este verde pe dinafara, iar pe dinauntru de un rosu stralucitor, cu un nectar dulce care atrage insectele. La unul din capete, cei doi lobi sunt uniti, iar la celalalt, pe margine, prezinta un sir de tepi lungi care ajută la retinerea insectelor mai mari in capcana. In interior are niste fire minuscule, sensibile la atingere, care fac capcana sa se inchida in momentul cand o insecta o atinge.
Digestia durează aproximativ 10 zile, apoi capcana se redeschide. O plantă prinde în medie doar 3 insecte întrega viaţă.
 |
| capcana lui venus |
 |
| dionaea |
Este planta carnivoră cu cea mai spectaculoasă capcană, deşi cea mai puţin sofisticată. Plnata este originară din Madagascar, Asia de Sud şi Australia de Nord. Planta mai poartă numele de Cupele Maimuţelor, deoarece în Madagascar au fost observate maimuţe ce beau apă din cupele acestor plante. Unele din ele sunt epifite.
Capcana poate fi lungă de 50 cm şi lată de 15 cm. Poate prinde insecte, dar şi şobolani mici, pasări şi şopârle. Enzimele din Nephentes pot digera chiar şi chitina din insecte, bogată în nitrogen, pe care majoritatea animalelor nu o digeră.
 |
| nephentes |
Planta este originară din Australia de Sud. Are la fel ca şi Nephentes cupe, dar mai mici, cu guri mai deschise, şi mai adunate.
 |
| cephalotus |
Plantele sunt originare din mlaştinile din Asia de est şi Canada de Sud. Pâlniile plantei pot ajunge până la 1 m lungime. Insectele sunt atrase de o combinaţie între secreţia produsă de pâlnii, culoarea şi mirosul lor. Nectarul secretat conţine un narcotic ce dă o stare de ameţeală insectelor. Astfel acestea cad înăuntrul cupelor, de unde vor fi digerate de către plantă. Perii care se află pe peretele interior al cupei împiedică evadarea insectei.
 |
| sarracenia |
Originară din California şi Oregon trăieşte în mlăştini şi în locuri apoase. Spre deosebire de alte plante carnivore frunzele nu secretă enzime digestive. Celulele care absorb substantele nutritive din prada cazuta in capcana sunt la fel ca cele pe care le au plantele obisnuite in radacini . Pentru a transforma insectele capturate în nutrienţi darlingtonia se foloseşte o anumita bacterie care ajuta la descompunerea si absorbirea pradei.Pentru a prinde şi menţine insectele în capcană, Darlingtonia (planta cobra) are un truc: îşi ascunde singură, cu grijă, toate găurile de ieşire din pâlnie şi crează ieşiri false, menite să atragă şi mai mult "hrana"; astfel, în căutarea unei ieşiri, insecta va obosi şi va cădea în cele din urmă în capcană. Pereţii alunecoşi şi perii îndreptaţi în jos nu permit acesteia să mai iasă.
 |
| darlingtonia |
Directorul executiv al Rezervatiilor naturale Tinovul Mohos - Sfanta Ana, Benedek Peter, a declarat ca "planta traieste in mod neschimbat de peste 12.000 de ani in aceste locuri, in habitatul ei natural, iar modul ei de a se hrani o face unica."Roua cerului" atrage şi se hrăneşte cu insecte chiar şi de 20 de ori mai mari decat ea, pe care le ademeneşte cu tentaculele aflate pe marginea celor doua petale cu diametre nu mai mari de o jumătate de centimetru, acoperite cu picături de seva otrăvitoare care strălucesc puternic în razele soarelui."Tentaculele de pe marginea petalelor se închid, iar seva plantei înveleşte insecta şi o dizolva complet, până nu mai ramane nimic, decât chitina", a spus Benedek Peter.
 |
| roua cerului |
