No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
 
 
 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 
 
 

Cele mai nedorite 10 plante de gradina

Ultima modificare: 2011-02-10 | Primul publicat: 2011-02-08
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Cele mai nedorite 10 plante de gradina
Fii atent la aparitia plantelor invazive pe care ti le vom prezenta in continuare deoarece acestea pot deveni salbatice si agresive in gradina ta. Desi s-ar putea sa fie vandute in centre de horticultura si sere, nesupravegheata aceste plante ar putea produce haos in gradina sau curtea ta.

Mare parte dintre plantele crescute in gradini nu sunt plante native ci sunt specii introduse din alta regiune geografica, intentionat sau neintetionat. Unele plante au fost importate pentru frumusetea lor si plantate in gradini, dar acestea pot deveni adeseori invazive si pot ineca celelalte plante din gradina. Iata 10 dintre cele mai periculoase plante.

 

1. Piciorul-caprei (Aegopodium podagraria)

Piciorul-caprei este cunoscuta multor gradinari ca fiind o planta pentru acoperirea solului, prolifica, care se poate intinde rapid in gradina. Forma cultivata a plantei are frunze vargate cu alb si verde, dar acest fenomen lipseste la frunzele plantelor salbatice. De indata ce a iesit din gradina intinzandu-se in areale salbatice, poate sufoca usor si rapid plantele native din arealele respective. Planta este originara din Europa si Asia.

 

Aegopodium podagraria
Aegopodium podagraria. Sursa: flickr.com/photos/dandelion-and-burdock/4733696014/


 

2. Vita de vie salbatica (Celastrus orbiculatus)

Exista doua feluri de vita de vie salbatica: vita de vie orientala ( Celastrus orbiculatus) originara din Asia si cea americana (Celastrus scandens), versiunea nord-americana. Planta care ar trebui evitata este vita de vie salbatica orientala, dar adesea cele doua sunt etichetate gresit la centrele de horticultura si vita de vie invaziva se ascunde astfel sub masca omoloagei sale. Vita produce boabe atractive rosii-portocalii, care sunt folosite adesea pentru coronitele de toamna si sunt atractive si pentru pasari, care imprastie apoi semintele in zonele naturale. Cu radacinile ei agresive, aceasta vita de vie poate napadi curand plantele si copacii indigeni.

 

vita de vie salbatica
vita de vie salbatica. Sursa: flickr.com/photos/ocean_of_stars/3840434543/

 

3. Rachitan (Lythrum salicaria)

Rachitanul a fost adus in America de Nord de colonistii de la inceputul anilor 1800, pentru a fi plantat in gradinile lor de flori. Nu a durat mult pana cand acest invadator frumos, dar agresiv a evadat. In zilele noastre, aceasta planta perena rezistenta a cucerit multe teritorii din tara noastra. Cateva varietati pot fi cumparate la centrele de horticultura si unele amestecuri de seminte de flori salbatice contin seminte de rachitan, asa ca averifica eticheta inainte sa cumperi.

 

rachitan
Rachitan. Sursa: flickr.com/photos/cyclam/3919360818/

 

4. Paltinul de camp (Acer platanoides)

Paltinul de camp este adesea confundat cu artarul canadian (Acer saccharum), originar din America de Nord. Paltinul de camp creste rapid, atingand adesea inaltimi de 18 - 27 m. Importat din Europa la mijlocul anilor 1700, pentru a fi cultivat ca un arbore ornamental, poate fi deosebit de ceilalti artari prin faptul ca atunci cand sunt taiate frunzele si ramurelele se prelinge o seva laptoasa din el. In gradina, paltinii de camp sunt adesea atacati de ciuperca care produce patarea neagra, care lasa pete albe, asemanatoare cu mucegaiul, pe frunze. In padurile native, acesti copaci pot produce o umbra densa si adesea sufoca orice speranta a puietilor de arbori sa ajunga la maturitate. Paltinii de camp impiedica, de asemenea, cresterea oricarei plante sub coroana lor pentru ca sunt foarte eficienti in absorbtia apei si nutrientilor.

 

acer
Paltinul de camp. Sursa:flickr.com/photos/andreasbalzer/269593473/


 

5. Saschiul (Vinca minor)

Saschiul, o planta vesnic verde folosita pentru acoperirea solului, poate arata frumos in gradina ta, dar se poate intinde rapid in zonele salbatice. Odata ce s-a raspandit, reprezinta o amenintare pentru biodiversitatea mediului. Lastarii sai desi sufoca vegetatia indigena de pe sol. Atat specia cu frunze mari (Vinca major) cat si cea cu frunze mici (Vinca minor) sunt considerate invazive, dar ele sunt adesea recomandate de centrele pentru horticultura ca o solutie pentru locurile golase din gradina pentru ca sunt asa de prolifice. Originare din tinuturile mediteraneene, saschiul a fost introdus in alte regiuni ca o planta ornamentala pentru acoperirea solului si o planta medicinala.

 

vinca minor
Saschiul. Sursa:flickr.com/photos/frankenschulz/4571870065/

 

6. Fallopia japonica (sau Polygonum cuspidatum)

Planta perena ierbacee care creste ca o tufa, Fallopia japonica are frunze in forma de lacrima. Se inmulteste, in principal, prin radacini adventive, dar si prin seminte. De indata ce s-a stabilizat, este greu sa scapi de ea. Fallopia japonica a fost adusa din Asia de Est la sfarsitul anilor 1800 si inca se vinde pe scara larga la centrele de horticultura si sere. Prefera luminisurile si marginile padurilor, dar poate tolera o scara larga de habitate.

 

fallopia japonica
Fallopia japonica. Foto: .canadiangardening.com

 

7. Crucea-pamantului (Heracleum mantegazzium)

Crucea-pamantului invadeaza asezarile rurale si urbane. Se poate sa fi fost introdusa ca o planta ornamentala datorita inaltimii sale impresionante si a florilor sale albe ca zapada. Nu numai ca ameninta plantele indigene dar este cunoscuta si ca un pericol pentru sanatatea oamenilor. Seva bruta a plantei contine compusi fotosensibilizanti, care pot cauza arsuri serioase cand sunt ajung pe pielea expusa la soare. Parcurile, rezervatiile naturale, orasele, comunele si gradinile publice colabreaza pentru a eradica crucea-pamantului. Proprietarii de case sunt incurajati sa faca la fel, dar sunt sfatuiti sa fie foarte atenti cand indeparteaza din gradina aceasta planta invaziva.

 

crucea_pamantului_width
Crucea pamantului. Foto: flickr.com/photos/arthur_chapman/4914752034/

 

8. Usturoita (Alliaria petiolata)

Numita si vindecuta, usturoita este o planta bianuala care tolereaza umbra, care poate prospera in paduri si de-a lungul malurilor raurilor. Aceasta planta a fost introdusa la inceput ca o iarba culinara in 1860. Considerat ca fiind „rachitanul” padurilor, usturoita fura lumina, apa si nutrienti de la alte plante indigene. Cresterea sa agresiva, rapida ii permite sa formeze un covor gros de frunze, blocand accesul la lumina al altor plante cu statura joasa, inclusiv puietii copacilor. Desi mult timp nu a fost cultivata in gradini, usturoita incepe sa reinvadeze gradinile si curtile. Multi gradinari incearca sa controleze invadarea proprietatii lor de catre planta tragand-o afara cu radacinile adventive cu tot.

 

usturoita_width
Usturoita. Foto: flickr.com/photos/dannyboymalinga/4584975658/

 

9. Iedera englezeasca (Hendrix helix)

Gradinari au adeseori o relatie de ura si dragoste cu iedera englezeasca. Raspandindu-se mai ales prin radacini adventive si ramuri taratoare, aceasta planta pentru acoperirea solului poate crea un covor viu sau sa creasca pe orice tip de structura, creand un zid verde de frunzis incantator. Poate arata frumos in gradina, dar daca se intinde intr-o zona salbatica impadurita, poate sufoca rapid plantele indigene.

 

10. Cynanchum louiseae

Este o planta cataratoare perena erbacee care poate creste de la un metru la doi in inaltime prin catarare pe copaci. Pe masura ce planta se catara, isi stranguleaza efectiv gazda. Desi prefera campurile insorite, poate creste bine si in zavoaie si paduri umbroase. La sfarsitul lui iunie, produce inflorescente de flori mici roz din care se formeaza fructul. Pastaile lungi contin numeroase seminte alble, pufoase care sunt raspindite cu ajutorul vantului la sfarsitul lui august. Pe langa faptul ca se inmulteste prin seminte, planta are si un sistem de radacini extensiv care ii permite sa dea din nou lastari dupa ce a fost taiata.  Ea face parte din familia Asclepiadaceae-lor si fluturii confunda o adesea cu aliorul, tot din aceasta familie. Larvele  care ies din ouale depuse pe frunze deseori mor.

cynanchum louiseae
Cynanchum louiseae