No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 

Alegerea terenului pentru vita de vie

Alegerea unui teren potrivit  si pregatirea lui judicioasa, incluzand si erbicidarea acestuia, constituie pasi importanti in cultura vitei de vie. Cititi recomandarile din acest articol! Detalii »

Boli si dereglari fiziologice la cires si visin

Pe langa bolile ce pot afecta ciresul si visinul, exista si o serie de dereglari fiziologice care apar daca ciresele si visinele nu sunt pastrate in conditii corespunzatoare, dereglari care scad calitatea fructelor. Detalii »

Bolile castravetilor

Dintre bolile si daunatorii cei mai frecvent intilniti la castraveti, unii se manifesta numai la culturile din sere si rasadnite, iar altii ataca atit culturile din spatii inchise, cit si pe cele din cimp. In general, intensitatea atacului si volumul pagubelor sunt mai mari la culturile din sere si rasadnite, unde aparitia si dezvoltarea bolilor si daunatorilor sint favorizate de conditiile artificiale de mediu. Detalii »

Daunatorii castravetilor

Unii daunatori nu sint specifici pentru castraveti, atacind diverse alte specii legumicole cultivate in special in sere si rasadnite, dar produc pagube si culturilor de castraveti. Dintre acestia, cei mai periculosi sint viermele radacinilor (Heterodera marioni) si paianjenul comun (Tetranychus urticae). Detalii »

Mana castraveţilor

Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castraveţi, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci şi dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile forţate din răsadniţe, sere şi adăpsturi din polietilenă. Descoperită în 1868, în Cuba, de Berkeley şi Curtis, s-a răspândit în anii următori în majoritatea ţărilor lumii, în care condiţiile climatice sunt favorabile. Detalii »

Mozaicul comun al fasolei

Este cea mai păgubitoare dintre virozele fasolei, întâlnindu-se frecvent în toate ţările în care se cultivă această plantă. A fost observată prima dată în Rusia de Ivanovski în anul 1894, şi apoi în S.U.A. de Clinton în anul 1908. Mai târziu, a fost semnalată şi în alte state din America, precum şi pe celelalte continente. Detalii »

Mana roşiilor

Prezenţa acestei boli în culturile de tomate a fost semnalată pentru prima dată în Franţa, în anul 1847, de Payen. Astăzi, mana tomatelor este foarte răspândită în America de Nord, America de Sud, Europa şi Asia, cauzând atât în sere şi solarii, cât şi în câmp, adevărate ravagii. În ţara noastră, boala semnalată prima dată în 1940 de Tr. Săvulescu se întâlneşte foarte frecvent în culturile de tomate din Transilvania, Oltenia, Muntenia, Moldova, atât în culturile din sere cât şi în cele de solarii. Detalii »

Bolile plantelor

Apariţia dăunătorilor reflectă deseori condiţiile nu tocmai bune de care beneficiază plantele. Viteza de actiune pentru eradicarea lor este esenţială. Principalii agenţi patogeni care produc îmbolnăvirea plantelor decorative sunt ciupercile, bacteriile şi viruşii. Detalii »