La noi in tara se cultiva si soiuri hibride intre mur si zmeur (Logan, Boyssen), originare tot din S.U.A., care sunt, de asemenea, fara ghimpi pe tulpini. Aceste soiuri au fructe foarte mari, rosii asemanatoare cu zmeura, dar mai acide. Coacerea fructelor la soiurile hibride incepe in decada a doua a lunii iunie, odata cu zmeura. Coacerea murelor, pe aceeasi planta, se esaloneaza pe o perioada de peste o luna de zile.
Murele cultivate contin apa (88,4%), zaharuri, acizi )1,88%); pectine (0,94%), saruri minerale (bogate in potasiu, calciu, fosfor si magneziu), proteine (1,5 %), grasimi (1,6%), celuloza (3,5%), provitamina A, vitamine din grupul B (B1, B2, acid pantotenic, vitamina PP,vitamina B6), vitaminele C, P s.a. Valoarea calorica a murelor este de aproximativ 83 kcal la 100 g.
 |
Murele se consuma proaspete sau prelucrate (suc, sirop, jeleu, marmelada, dulceata, serbet, lichior). In scopuri terapeutice se folosesc fructele, precum si frunzele.
Murele sunt considerate un bun intaritor al organismului, tonifica ficatul, dreneaza vezica biliara, au efect astringent (constipant), dar pot fi usor laxative, daca se consuma pe nemancate. Sunt indicate in anemii, diaree, afectiuni ale vezicii biliare, afectiuni pulmonare. Intrucat contin acid oxalic, murele sunt contraindicate in litiaza urinara oxalica.
Siropul de mure se utilizeaza in cazuri de diaree, la copiii mici si in angine si afectiuni pulmonare. Se beau cate 4 linguri pe zi. Dupa Munteanu Teodora (1989), acest sirop se prepara astfel:
„Se iau 2 kg de mure, se spala si se pun intr-un vas de inox, se adauga 1 litru de apa si se fierb la foc mic timp de 10-15 minute. Se lasa sa se raceasca si apoi se strecoara prin tifon. Se obtin cea 2,5 1 de suc care se pun la fiert cu 2,6 kg de zahar. Fierberea dureaza 30-40 de minute, avand grija sa se inlature spuma. Cand siropul este legat, vasul se ia de pe foc, se adauga 7 linguri cu zeama de lamaie, sau 2,5 lingurite cu vitamina C pulbere si se amesteca bine. Siropul (cca 2,5 l) se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, care se inchid ermetic, se acopera cu o patura si se lasa 10-15 ore sa se raceasca ; se pot pastra 12-24 luni."
Frunzele de mur contin tanin, flavonoide, acizi, provitamina A, vitamine din complexul B. Ele au efect astringent (antidiareic), antiseptic, tonic si antiinflamatoriu. Pe cale interna se folosesc in caz de diaree, gastroenterite, colite (sub forma de infuzie).
Pe cale externa, infuzia din frunze de mur se foloseste ca gargara in inflamatia gingiilor, gurii si gatului, sub forma de irigatii in leucoree, sub forma de cataplasme in hemoroizi, fisuri anale, psoriazis. Pentru uz intern, infuzia se prepara din doua lingurite de frunze la 200 ml apa clocotita. In cazul folosirii pe cale externa, cantitatea de frunze se dubleaza.
Recoltarea frunzelor de mur in scop medicinal se face inainte si in timpul infloritului, cand contin cea mai mare cantitate de principii active. Frunzele se usuca la umbra, in strat subtire.
 |
