Pelinul este o specie perena robusta, inalta de 0.5-1.2 m, cu aspect alb-cenusiu, datorita numerosilor peri matasosi care acopera partile plantei. Frunzele sunt bipenat sectate, apoi mai simple spre varful tulpinii. Florile sunt numeroase, asezate pe ramurile superioare de pe ultimii 20-30 cm, de culoare galbena.
Pelinul are nevoie de sol bine drenat si de soare. Creste bine in zonele calde si uscate si tolereaza bine seceta dupa ce s-a aclamatizat. La inceputul primaverii este indicat sa retezati ramurile sau sa eliminati florile nedorite. Planta se inmulteste repede prin butasi.
 |
| artemisia absinthium; sursa: gardensandplants.com |
Extractele din pelin, datorita substantelor amare si componentelor din uleiul esential, au actiune excitanta a secretiilor gastrice, antiinflamatoare a mucoasei gastrointestinale si slab antihelmintica. Astfel pelinul era folosit in mod traditional pentru eradicarea viermilor si a altor paraziti intestinali. Este inca utilizat in acest mod in tratarea oamenilor si animalelor.
Gustul extrem de amar al plantei stimuleaza receptorii linguali si, ca urmare, secretia de sucuri gastric, pancreatic si biliar. Din acest motiv, specialistii in plantele medicinale prescriu pelinul in doze foarte mici pentru ameliorarea functiei digestive, stimularea apetitului, imbunatatirea nutrientilor si pentru tratarea indigestiei. Daca nu sunt bine dozate, preparatele pe baza de pelin provoaca fenomene nervoase toxice, halucinatii si convulsii epileptiforme, scaune involuntare, inconstienta si chiar moarte.
In Franta, datorita efectelor negative asupra creierului, bauturile alcoolice pe baza de pelin au fost interzise inca din 1915.
In ultimii anii, cercetarile au validat folosirea in medicina traditionala chineza a speciilor inrudite: artemedia annua (pelinul chinezesc). S-a descoperit ca artemesinina, compusul activ, previne si trateaza malaria in cea mai mare parte a cazurilor investigate si este considerata deosebit de eficienta in cazul tulpinilor rezistente de malarie
 |
| flori pelin; sursa: luirig.altervista.org |
Infuzie: o lingurita planta se pune la o cana cu apa; se beau 1-2 cani pe zi, timp limitat, maximum 3 zile.
Tinctura: se prepara din 10 g planta la 100 ml alcool de 60-700C prin macerare timp de 80 de zile. Se iau cate 15-20 picaturi de trei ori pe zi, nu mai mult de 3 zile.
Contraindicatii: in sarcina si in afectiuni nervoase. Utilizarea indelungata a preparatelor pe baza de pelin – in special a preparatelor pe baza de pelin –este foarte periculoasa pentru sistemul nervos central.
