Dintre bolile si daunatorii cei mai frecvent intilniti la castraveti, unii se manifesta numai la culturile din sere si rasadnite, iar altii ataca atit culturile din spatii inchise, cit si pe cele din cimp. In general, intensitatea atacului si volumul pagubelor sunt mai mari la culturile din sere si rasadnite, unde aparitia si dezvoltarea bolilor si daunatorilor sint favorizate de conditiile artificiale de mediu. Detalii »
Daca va face placere gustul de castravete proaspat, semanati primavara niste seminte pentru a-i recolta cat e vara de lunga. Iata ghidul nostru de cultivare a castravetilor proprii. Detalii »
Solurile cele mai bune pentru cultura castravetilor sint solurile fertile, afinate, permeabile. Pentru productia timpurie, cele mai indicate sint solurile usoare. Sint neindicate solurile grele, argiloase si cele prea nisipoase. De asemenea, se evita solurile prea umede sau prea uscate si cele care fac crusta. Detalii »
Castravetii, desi cresc si produc si in conditii de lumina mai putina si zi mai scurta, primavara si toamna, sint totusi pretentiosi fata de lumina. Durata perioadei lor de vegetatie, a dezvoltarii lor de la rasarire pina la fructificare si productivitatea lor sint strins legate de factorul lumina. Detalii »
Castravetele se numara printre cele mai sensibile plante de cultura, in ceea ce priveste factorii climatici. Este o specie legumicola foarte pretentioasa la caldura si umiditatea din sol si aer. Insamintarea castravetilor in cimp se face numai cind temperatura medie zilnica se mentine peste 10—12°. Cea mai usoara bruma distruge cultura. Detalii »
Nu va incapatanati sa achizitionati soiurile cunoscute de seminte. An de an, apar noi soiuri ca urmare a experimentelor de aclimatizare si, acestea, adesea, se dovedesc a fi, nu doar mai productive ci si mai rezistente, mai usor de cultivat, etc. Detalii »
Ti s-a intamplat vreodata sa semeni sau plantezi rasaduri si sa nu se prinda? Prezentam, in continuare, pasii importanti pe care trebuie sa ii faci cand pui seminte la incoltit si, eventualele greseli ce se pot face. Detalii »
Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castraveţi, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci şi dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile forţate din răsadniţe, sere şi adăpsturi din polietilenă. Descoperită în 1868, în Cuba, de Berkeley şi Curtis, s-a răspândit în anii următori în majoritatea ţărilor lumii, în care condiţiile climatice sunt favorabile. Detalii »
Asocierea plantelor se referă la faptul că unele dintre acestea se cultivă mai bine, sunt mai gustoase şi mai rezistente la dăunători, în funcţie de plantele care se găsesc în apropierea lor. Iată câteva exemple şi asocierile avantajoase. Vom discuta despre modul de plantare a ardeiului, porumbului, castravetelui, cartofului, telinei, dovleacului, usturoiului, verzei, guliei, cepei etc... Detalii »
