No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 

Daunatorii castravetilor

Ultima modificare: 2010-04-15 | Primul publicat: 2010-04-15
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Daunatorii castravetilor
Unii daunatori nu sint specifici pentru castraveti, atacind diverse alte specii legumicole cultivate in special in sere si rasadnite, dar produc pagube si culturilor de castraveti. Dintre acestia, cei mai periculosi sint viermele radacinilor (Heterodera marioni) si paianjenul comun (Tetranychus urticae).

Viermele radacinilor (Heterodera marioni)

Acest daunator ataca toate speciile de legume cultivate in sere si rasadnite si uneori apare si in cimp. Viermele este foarte mic avand 1.2 -1.5 mm. Daunatorul provoaca pagube mari prin distrugerea radacinilor plantelor, unde se localizeaza. Plantele ale caror radacini sunt atacate de viermele radacinilor se palesc, frunzele de la baza se usuca mai intai pe margini apoi in intregime. Combaterea lui este foarte dificila. Se face prin sterilizarea solului prin vapori fierbinti sau pe cale chimica si masuri de igiena culturala foarte riguroase.

 

Paianjenul comun (Tetranychus urticae)

Este raspindit in toate zonele de cultura din tara noastra. Este foarte polifag, atacind multe specii de legume

paianjen
si flori, atit in cimp, mai ales in sere, rasadnite si adaposturi de material plastic. Cele mai atacate specii legumicole sint castravetii si vinetele. in anii cu veri secetoase si calduroase apare si pe culturile din cimp. Paianjenul comun este de dimensiuni mici, abia vizibil cu ochiul liber, de culoare verde-galbuie, galben-pal sau in unele cazuri rosie-portocalie. Femelele ierneaza in grupuri prin crapaturile materialului lemnos din sere si rasadnite, pe resturi vegetale sau sub bulgarii de pamint. Pe plantele de cultura paianjenii se instaleaza spre sfirsitul lunii mai, inmultindu-se rapid. Au 4- 5 generatii pe an. Cu cit temperatura este mai ridicata, evolutia unei generatii e mai rapida. La temperatura de 25° aceasta dureaza numai 15 zile. Maximum de indivizi se constata in cursul lunii iulie, putind ajunge pina la 220-250 pe cm2 de frunza.

Atacul se recunoaste prin depigmentarea frunzelor atacate, care apar decolorate, pistruiate cu pete albicioase, iar pe dosul frunzei prezentind un paienjenis fin si puncte de culoare mai inchisa, care nu sint altceva decit colonia de paianjeni. Frunzele atacate se usuca si cad. Plantele atacate isi inceteaza vegetatia si sfirsesc prin a se usca.

Combaterea se realizeaza prin igiena culturala si tratamente chimice. Stringerea resturilor din culturi reduce rezerva de adulti a daunatorului. Aratura adinca de toamna ingroapa o buna parte din paianjeni in adincime, unde nu mai supravietuiesc. Dezinfectarea umeda a ramelor si tocurile de rasadnita si a solului sint de asemenea masuri necesare unde s-au ivit atacuri de paianjeni.

Se folosesc in acest scop preparate organofosforice. Cind apare atac de paianjeni in cultura, se trece imediat la combaterea chimica, inainte de a se inmulti prea mult. La stropiri se va avea in vedere ca daunatorii sint localizati pe dosul frunzelor, ocrotiti de un paienjenis fin care impiedica, in parte, ajungerea solutiei in contact cu daunatorii. De aceea, sint necesare 2 - 3 tratamente succesive, pentru a lichida focarele. Rezultatele bune s-au obtinut in combaterea paianjenilor cu preparatele: Metasystox - 0,1 °/o, Phenkapton - 0,1%, Tedion V. 18 - 0,2% si Acaricidol - 0,3%. Aceste produse au remanenta pe frunze de 10-14 zile in cazul cind nu survine o udare a frunzelor. Aceste produse distrug adultii, larvele si ouale paianjenilor.


Alti daunatori mai sint:

 

1. Paduchii de frunze. Ataca in timpul verii si cand este multa uscaciune. Ierneaza sub forma de oa pe resturile plantelor ramase dupa recoltare.  Intepaturile lor provoaca uscarea frunzelor. Se combat prin stropiri cu Ecatox 0,15% sau Polidol 0,05-0,1%. Ataca mai mult in sere.

 

2. Coropisnitele (Grilotalpa) ataca toate legumele si este in special periculoare pentru producerea rasadurilor, unde aduce mari pagube in special primavara. Coropisnita traieste 12-14 luni.

 

 


Tu ce zici?