No SSO cookie

Mo

Tu

We

Th

Fr

Sa

Su

 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
 
 
 

Bolile vitei de vie

Ultima modificare: 2011-01-20 | Primul publicat: 2011-01-20
(0/ 0)
Listeaza articol » Trimite articol »
Bolile vitei de vie
Tratamentele pentru combaterea bolilor la vita de vie se fac preventiv. In scopul aplicarii corecte si la timp a acestora, se impune realizarea unor controale riguroase, care sa dea posibilitatea semnalarii riscului de aparitie a infectiilor la boli.

1. Viroza vitei de vie (Scurtnodarea)


Virusul ce produce aceasta imbolnavire este contractat deseori, in timpul altoirii sau atunci cand sunt atinse radacinile plantei (in timpul extragerii, transportului, plantarii, etc). Viroza se manifesta prin cresterea foarte apropiata a nodurilor pe lastar, frunze mici si incretite ce au o suprafata patata „mozaic", anumiti lastari sunt slab dezvoltati si dispusi in zigzag pe lungimea lor. Se dezvolta abundent lastarii secundari ce dau vitei bolnave un aspect de tufa supraramificata. Boala poate conduce la transformarea strugurilor in carcei sau la dezvoltarea strugurilor cu ciorchini foarte piperniciti. Coada vitei bolnave are lungimi reduse cu pana la 70-75% fata de cele normale. De la vitele bolnave viroza se poate extinde prin intermediul nematozilor care, hranindu-se din radacinile unei vite bolnave, prin migrare catre radacinile unei vite sanatoase o pot imbolnavi si pe aceasta.

 

2. Mozaicul nervurian

Se manifesta prin aparitia unor benzi de culoare verde deschis de-a lungul nervurilor principale ale  frunzelor. Este o viroza destul de raspandita dar efectele sale negative sunt foarte reduse.

Mozaicul nervurian
Mozaicul nervurian

 

 

3. Marmorarea

Se caracterizeaza prin tendinta de pipernicire a lastarilor si decolorarea in verde pal difuz in vecinatatea nervurilor secundare ale frunzelor. Nu produce pagube insemnate.

 

4. Boala lemnului striat

Se manifesta prin aparitia unor umflaturi proeminente in zona punctului de altoire si striuri longitudinale la suprafata lemnului, sub scoarta. In verile secetoase, pe tulpini apar multe crapaturi care pot conduce la uscarea plantei in afara de faptul ca aceste crapaturi devin adaposturi bune pentru ciuperci, bacterii sau insecte.

 

5. Rasucirea frunzelor

Marginile frunzelor bolnave se rasucesc inspre dosul frunzei, iar frunzele ingalbenesc  prematur cu exceptia unor benzi de-a lungul nervurilor principale care isi pastreaza culoarea normala. Strugurii se coc mai greu, culoarea boabelor este neuniforma si continutul de zahar mai scazut decat la strugurii sanatosi.

Rasucirea frunzelor
Rasucirea frunzelor

 

6. Ingalbenirea aurie

Se  recunoaste prin aspectul galben-metalic al frunzelor. Culoarea este mai intensa in zona nervurilor. Viroza determina o fragilitate ridicata a lastarilor si a ramificatiilor, ciorchinilor, maturarea incompleta si neuniforma a coardelor, deprecierea productiei.

Ingalbenirea aurie
Ingalbenirea aurie

 

7. Cancerul bacterian (Ariceala)

Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri umede si compacte. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ, putrezesc. In anul urmator isi face din nou aparitie s.a.m.d.

In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri, tesutul plantei este serios afectat, ducand la necrozare. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii.

Cancer bacterian
Cancer bacterian

 

Soiurile de struguri care opun o rezistenta ceva mai sporita la atacul cancerului bacterian simt: Muscat Otonel, Feteasca Regala, Coarna neagra, Chardonnay, Pinot gris, Riesling, Zghihara, etc.

Foarte expuse sunt soiurile: Merlot, Muscat de Hamburg, Afuz ali, Italiana, Cabernet Sauvignon, etc.

In legatura cu aceasta boala a vitei de vie suntem obligati sa va informam ca odata ce isi face aparitia masurile de combatere sunt aproape inutile. In atare situatii desfiintarea culturii este pe deplin recomandata. Reinfiintarea culturii se poate face dupa o pauza de 3-4 ani, interval in care se recomanda cultura de graminee sau lucerna. Pentru culturile de vita de vie reinfiintate se recomanda administrarea de ingrasaminte cu azot in doza redusa fata de cele de potasiu si fosfor-care pot fi administrate in doze normale.

Momentele in care pot fi depistate mai usor simptomele bolilor virotice sunt urmatoarele:

- mozaicul galben, scurt nodarea, mozaicul nervurian marmorarea si strierea lemnului, catre sfarsitul infloritului si inceputul legarii boabelor;

- simptomele de rasucire a frunzelor, ingalbenire aurie apar mai clar in faza de coacere a strugurilor, cand se accentueaza si simptomele bolii lemnului striat, cancerului bacterian si altor boli virale;

- in timpul caderii frunzelor se accentueaza simptomele ingalbenirii aurii, rasucirii frunzelor si pot fi indepartate mai bine defectele induse de scurt-nodare.

Reamintim inca o data ca virozele plantelor nu se pot trata, iar in cazuri de extindere periculoasa se va trece fara intarziere la distrugerea vitelor bolnave prin ardere.

 

8. Excorioza (Guinardia baccae, forma Flaccida)

Boala poate avea o evolutie lenta sau rapida in functie de factorii de mediu. Manifestarile bolii pot fi observate pe lastari, ciorchini si pe boabe, dar adeseori si pe butuci. Astfel, daca la punctul de insertie al lastarului cu coarda apar pete negricioase cu forme diferite sub care se percepe o degenerare a tesuturilor vii, poate fi vorba de excorioza. In general boala se dezvolta numai la nodurile inferioare ale coardei netrecand de nodul al 7-lea. Atacul pe frunze se manifesta prin vestejirea acestora, uscarea si caderea.

La inceput, pe frunze se formeaza pete ovale uscate,  colorate pe margini in galben, la soiurile albe si in rosu la cele rosii.

Ciorchinii atacati de excorioza prezinta pete ovale, de culoare de la brun la roscat, la insertia ramificatiilor principale. Boabele atacate prezinta, inainte de maturare una sau doua pete rotunde proeminente, punctate cu negru.

Atacul asupra butucilor (mai ales cei batrani) se manifesta prin depunerea pe scoarta a unui putregai prafos, de culoare alb-cenusie, care apare toamna tarziu si iarna. Agentul patogen, care este o ciuperca, ierneaza sub forma de miceliu.

 

9. Fainarea (oidiumul) (Uncinula necator)

Ciuperca ce provoaca imbolnavirea (Uncinula necator) poate ataca din primavara pana in toamna pe toate organele verzi ale plantei (frunze, lastari, struguri). Atacul pe frunzele de vita se manifesta cu precadere pe fata superioara pe care se observa pete albicioase acoperite de o pulbere cenusie cu un miros specific de peste. Atacul poate debuta chiar de la inceputul lunii mai. Lastarii atacati capata o culoare bruna si se acopera la suprafata de o pasla  alb-cenusie. Atat frunzele, cat si lastarii atacati se necrozeaza si cad. Atacul pe ciorchinii tineri se manifesta prin acoperirea lor cu o pulbere albicioasa, apoi prin uscarea acestora. Boabele atacare nu se dezvolta, ci raman mici si acre, iar pe suprafata lor se remarca o pasla alb-cenusie sub care pielita se brunifica. Boabele bolnave, cu timpul crapa expulzand samburii. Pe langa combaterea chimica, importante sunt si lucrarile agrotehnice aplicate vitelor si solului, taierile corecte si la timp, plivitul, copilitul, aratul intre randuri si sapatul pe randuri etc. Caldura, umezeala si lumina insuficienta sunt factori favorizanti.

 

Fainare pe strugure
Fainare pe strugure

 

10. Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)

Este poate cea mai periculoasa dintre bolile vitei de vie. Pe langa pierderile inregistrate in anul atacului si care pot atinge 80% din recolta, plantele se pot debilita, iar perioada de refacere poate dura cativa ani. Ciuperca ce poate provoca mana este Plasmopara viticola, care ierneaza sub forma de spori depusi pe frunze uscate. Primavara in conditii de  temperatura si umiditate adecvate, acestia germineaza si, urmand un ciclu de dezvoltare destul de complicat, ajung sa dezvolte micelii pe organele verzi ale plantei.

Frunzele tinere atacate prezinta pe fata superioara niste pete verzi-galbui cu contur neregulat. Odata cu evolutia bolii, pe fata inferioara a frunzei apar in dreptul petelor verzi-galbui, pete albicioase acoperite de un praf fin. Cu timpul, in centrul petelor verzi-galbui, apar firisoare negricioase, care sunt de fapt zone moarte ale frunzei. Dinspre centru spre margine, culoarea petelor va deveni brun-roscata. Frunzele se usuca, se rasucesc si cad.

Atacul ciorchinilor tineri sau a inflorescentelor ii poate distruge in intregime. Atunci cand boabele au ajuns la un anumit  grad de dezvoltare, pe suprafata lor apar pete vinetii, adancite. Lucrarile agrotehnice necesare pentru prevenirea manei sunt cele descrise in cazul oidiumului.

Mana vitei de vie
Mana vitei de vie

 

Infectia primara se produce cand temperatura solului si a apei a depasit 11°C si cand vita are deja organe verzi. Urmeaza o perioada de incubatie care este mai scurta sau mai lunga, in functie de temperatura. Infectia secundara se produce la peste 11 °C, in prezenta apei pe frunze. Odata instalata, boala nu mai poate fi combatuta. Tratamentele indicate sunt preventive, nu curative.

 

11. Putregaiul cenusiu (Botryotinia fuckeliana)

Aceasta boala pune in pericol, mai ales strugurii in parga, in toamnele reci si ploioase. In cazul atacului, pe frunze apar pete, la inceput de culoarea galben-pal, care mai apoi devin roscate. Atat pe  fata superioara cat si pe cea inferioara, in dreptul petelor apare un putregai de culoare cenusie. Frunzele bolnave se rasucesc si cad. Atunci cand duperca ataca lastarii, nodurile acestora se acopera de mucegai cenusiu.

Cel mai pagubitor ramane atacul boabelor de struguri, care poate surveni de la intrarea lor in parga si pana in timpul culesului. Boabele atacate prezinta pe suprafata lor pete de culoare galben-cenusiu, care se dezvolta si la suprafata si in profunzimea bobului. Apoi suprafata boabelor este acoperita in intregime de putregai cenusiu, care se extinde de la un bob la altul, putand cuprinde ciorchinele in intregime.


Tu ce zici?